![[ Marginalia ] etc.](https://www.marginaliaetc.ro/wp-content/uploads/2018/05/Marginalia-logo-mobile.png){kind=logo}
![[ Marginalia ] etc.](https://www.marginaliaetc.ro/wp-content/uploads/2018/05/Marginalia-logo.png){kind=logo}
![[ Ciprian Apetrei ]](https://www.marginaliaetc.ro/wp-content/uploads/2018/05/Ciprian-Apetrei-16x16.jpg){kind=avatar}
Treceam, demult, cu maşina prin Ploieşti. În zona Halelor, în centrul oraşului, era un om căzut pe asfalt, lângă o trecere de pietoni. Am sunat la nou înfiinţatul, pe atunci, 112.
Mi-a răspuns o voce feminină acră şi plictisită:
– Mdeaa, poate e beat. Ce să îi facem noi?
– Păi să chemaţi ambulanţa sau poliţia.
– Păi dacă e beat ce să îi facă?
Vedeam toate culorile în faţa ochilor.
– Şi dacă trece cineva cu maşina peste el, vă asumaţi că omul respectiv va merge la închisoare?
– Mdeaa, bine, hai că vă dau legătura la poliţie. Deşi au ei destule pe cap.
La poliţie mi-a răspuns o voce masculină la fel de amabilă:
– Ce tot sunaţi pentru toţi beţivii?
– E prima dată când sun şi am fost la un pas să dau cu maşina peste el. Chiar nu puteţi merge până acolo?
Sediul Poliţiei judeţene este la câteva sute de metri de Hale. Cinci minute de mers pe jos.
– Păi dac’ aţi sunat aşa, prin serviciu, tre’ să trimitem.
Dezinteresul şi lenea organelor legii nu sunt de astăzi. Între poliţiştii locali care provin din gardienii publici, singurii agenţi publici fără bacalaureat şi şefii numiţi politic care sunt mai toţi doctori izmenari în drept, au rămas puţini oameni pricepuţi. Operativii care sunt prost echipaţi, cam unul la zece şmecheri bine plătiţi şi care îşi aşteaptă pensia specială.
articol aparut si in Adevarul
