Ciprian Apetrei. Am fost la Mall. Nu ma mai duc.

Mi-a fost frica. La orice colt este un body-guard. Ceva este suspect. N-am vazut hotii, dar trebuie sa fie multi. Dar vai de capul lor. Aste pentru ca paznicii sunt strambi, obositi, imbatraniti si de-abia se tin pe picioare. La ce e bun un batranel slab ca o lumare, intr-un mic magazin de parfurmuri, care sa stea toata ziua langa intrare? Ce viata este asta? La ce foloseste asa ceva?

Am dat sa intru la un magazin de electronice. Firma mare, gasesti acolo ultimele noutati high-tech. La intrare erau doi amarati din astia, in niste uniforma ponosite, se sprijineau unul pe altul. M-am uitat lung la ei. Ei la mine cu o indiferenta deplina. Ce imi puteau face daca furam ceva? Sa ma bata cu bastoanele pe care de-bia le tineau la brau, mai ceva ca hangerul lui Andrii Popa? Sa ma alerge? Nu cred ca ajungeau pana la iesirea din incinta. Apoi sunt camere de luat vederi peste tot, la ce mai este nevoie de acesti oameni chinuiti?

Singurul cu oarece utiliate l-am vazut la un magazin de articole sportive. Fusese candva amenajat ca “pe afara”, adica cu zone in care poti proba ceea ce vand. Asa cum este firesc. Langa mingiile de baschet erau montate doua cosuri, la care sa poti arunca. Erau acum blocate cu doua mingi mari de fitness. Un copil a scos totusi o minge de baschet din cos si a incercat-o pe sol. A aparut imediat un mosulet cu jumatate de mustata, nervos tot si care i-a zis sa o puna la loc. Il stiti, este din acela care spargea mingiile care ajungeau la el in curte. Nu i-a zis, l-a certat. Un vanzator a trecut pe langa scena transpirat si indiferent. Treaba lui ar fi fost sa apere clientul. L-a durut in basca. Copilul a pus mingea la loc si a plecat suparat. Eu m-am apropiat furios de marele paznic. A tulit-o destul de impiedicat. Daca il dadeam cap in cap cu vanzatorul, ar fi fost un final frumos al povestii. Dar nu am facut-o.

Am fost la Mall. Nu ma mai duc.

Pentru ca de acolo iesi surd. Peste tot se aude o muzica bubuitoare. Pe toate holurile. Bum, zbang, bum, zbang. Iar in fiecare magazin se aude alta muzica. La fel de tare. Dupa cateva boutique-uri, esti ca un bou care poarta mai multe talangi. Toate pe cap si care bat in acelasi timp.

Pentru ca si tu dai din cap in stanga si in dreapta, privind la domnisoare. Care trec gratioase, plimband unghii, sprancene, piepuri, false si supradimensionate. Si colorate. Si inaltate. O promenada sincronizata cu muzica. Lenta si dureroasa. Am vazut slapi cu blana roz. Cu doua randuri de blana roz.

Am fost la Mall. Nu ma mai duc.