![[ Marginalia ] etc.](https://www.marginaliaetc.ro/wp-content/uploads/2018/05/Marginalia-logo-mobile.png){kind=logo}
![[ Marginalia ] etc.](https://www.marginaliaetc.ro/wp-content/uploads/2018/05/Marginalia-logo.png){kind=logo}
În centrul orașului toate micile comerțuri sunt deschise. Clienții obișnuiți sunt și ei prezenți. Francezilor le place să aibă un furnizor pe care îl cunosc și cu care se întind la vorbă. Aceștia, la rândul lor, schimbă des meniurile și sunt zâmbitori și bucuroși de oaspeți.
De obicei este o forfotă veselă sâmbăta dimineață în fiecare magazin. Acum sunt cozi disciplinate afară. Parcă ar fi șiruri de bursuci care au coșuri de cumpărături în mână. Înăuntru, ritualul politețurilor tacticoase rămâne neschimbat. Asta înseamnă că dacă iei toate cozile la rând, ți se vor lungi urechile. Dar merită, este un mod de a îți păstra identitatea. Și de a fi solidar cu artizanii.
Măcelarul are afară o vitrină unde se rotisează pui. Mirosul se întâlnește cu cel de unt topit în prăjituri de la brutărie. În fața tutungeriei, un domn fumează în mașină, cu țigara scoasă pe geam, adăugând un punct de final acestui amestec olfactiv.
În mijlocul lor, biserica are toate ușile deschise. Este plină de crini și de iriși. Pe bănci sunt, din doi în doi, cărți de rugăciune. Totul este pregătit pentru reînceperea slujbelor. Până atunci, oamenii intră mai mult ca de obicei pentru a aprinde o lumânare.
Mirosurile plăcute unei lumi care supraviețuiește. Mult calm, oamenii par să fi depășit etapa de panică.
Să se deschidă barul, să miroasă a cafea de dimineață până seara. Atunci vom relua poveștile de unde le-am lăsat.
