• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Comentariu la „Rudin”, de Ivan Sergheevici Turgheniev
Comentariu la „Rudin”, de Ivan Sergheevici Turgheniev
Home
Cultura

Comentariu la „Rudin”, de Ivan Sergheevici Turgheniev

October 19th, 2020 Iarina Albu Iarina Albu Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ivan Sergheevici Turgheniev (1818-1883) a fost un scriitor enciclopedic rus, care a trăit în secolul al XIX-lea, epoca de aur a literaturii ruse. A fost unul dintre scriitorii care au popularizat literatura rusă în spațiul occidental, oferind o perspectivă realistă asupra vieții țăranilor ruși.

Romanul Rudin a apărut în anul 1856 în revista literară Sovremennik. Personajul principal și eponim, Dmitri Nikolaevici Rudin, este construit după prototipul unui bun prieten al lui Turgheniev, Bakunin. El reprezintă tipul eroului de prisos, e un om foarte învățat, un orator excepțional cu o personalitate puternică („Rudin îl strivea cu prezența sa”). Are o influență puternică asupra tinerilor din jurul lui, însă nu poate pune în aplicare cunoștințele teoretice pe care le posedă. Una dintre „victimele” farmecului său este fiica Dariei Mihailovna, Natalia Alexeevna. Ea este o tânără urâțică, pe care mama ei o consideră prostuță (deși nu este așa), fiind tăcută, însă mereu atentă și foarte sensibilă, după cum remarcă Lejnev: „sunt pasiuni puternice în ea și caracterul, oi-oi, e la fel!”. Se îndrăgostește de Dmitri Nikolaevici, iar acesta îi dă de înțeles că și el o iubește. Cei doi sunt dați în vileag de Pandalevski, un prieten al casei, iar Rudin este pus în fața faptului împlinit: ori fuge cu Natalia Alexeevna și o ia de soție, ori pleacă din casa Dariei Mihailovna. Aici iese la iveală adevăratul lui caracter. Îi spune Nataliei că nu poate fugi cu ea, că nu o poate îndemna să-și rupă legăturile familiale, acționând în completă opoziție cu susținerile sale liberale. Natalia este decepționată, neînțelegând cum s-a putut lăsa dusă de nas. Îl reîntâlnim pe Rudin după zece ani, într-un han unde, stând de vorbă cu Lejnev, aflăm că a rămas la fel, blocat într-un avânt adolescentin fără finalitate, zburând din casă în casă, neavând un loc al lui. Epilogul ne dezvăluie că a murit în timpul Revoluției Franceze, singur și anonim. Gorki spune însă că acesta nu este demn de milă, visătorul Rudin fiind util pentru Rusia acelei vremi deoarece înflăcăra următoarea generație.

Acest roman nu este excepțional doar prin prezentarea tipologiei eroului de prisos, ci și prin personajele feminine, care reușesc să surprindă tipicul rusesc al reprezentatelor sexului frumos. Acestea vor avea un impact atât de puternic, încât vor schimba statutul femeii atât în Rusia, cât și în afara granițelor acestei țări.

Primul personaj feminin introdus în romanul lui Turgheniev este Alexandra Pavlovna Lipina, care, într-o discuție cu vecinul ei, Mihailo Mihailîci Lejnev, își susține ideile progresiste. Alexandra Pavlovna a înființat un spital pe moșia ei, lucru promovat de liberalii acelor vremuri. Încă de la început, e comparată cu Daria Mihailovna Lasunkaia, o altă vecină a lor, văduvă, „o femeie cam ciudată, nu foarte bună la suflet, dar extrem de deșteaptă”, care susține că binele trebuie să fie interpersonal, spitalele și școlile fiind niște scorneli inutile. Această polemică este oglindirea unei polemici naționale în Rusiei secolulul al XIX-lea, între occidentaliști (care susțin progresul rapid al Rusiei după modelul Occidentului) și slavofili (care susțin o cale de dezvoltare proprie Rusiei). Lipina întruchipează idealul feminin al acelor vremuri, frumusețe fizică, „mai simpluță”, tânără, bine făcută. Turgheniev ironizează acest ideal în stilul său tipic, printr-o întrebare aparent inocentă plasată la sfârșitul descrierii ei: „Ce să-și mai fi dorit?”. Acest ideal este transparent și în discuția Alexandrei Pavlovna cu Lejnev, care îi spune că Daria Mihailovna are o personalitate puternică (ne spune acest lucru și naratorul: „Daria Mihailovna e egoistă și trăiește pentru ea”, „ […] deși, ciudat! indiferent despre cine vorbea Daria Mihailovna, în prim-plan rămânea ea”), pe când ea spune: „Cât despre caracter, dumneata, slavă Domnului, n-ai deloc”.

Un roman de dimensiuni relativ reduse, Rudin, de Ivan Sergheevici Turgheniev, a avut o influență incredibilă atât pe teritoriul Rusiei, cât și în afara granițelor, atât în ceea ce privește schimbarea mentalității și promovarea idealurilor liberale, cât și din perspectiva poeticii romanului. Este un roman plin de lirism, care prezintă să veridic viața și schimbarea de mentalitate specifică poporului rus al secolului al XIX-lea.

Ivan Sergheevici Turgheiev, Rudin, traducere din limba rusă și note de Adriana Liciu, Iași, Polirom, 2016.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Funeriu. Să căutăm problemele acolo unde ele sunt cu adevărat
Previous article Jean Calvin și nașterea Republicii Americane
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.