Comentariu la „Rudin”, de Ivan Sergheevici Turgheniev

Ivan Sergheevici Turgheniev (1818-1883) a fost un scriitor enciclopedic rus, care a trăit în secolul al XIX-lea, epoca de aur a literaturii ruse. A fost unul dintre scriitorii care au popularizat literatura rusă în spațiul occidental, oferind o perspectivă realistă asupra vieții țăranilor ruși.

Romanul Rudin a apărut în anul 1856 în revista literară Sovremennik. Personajul principal și eponim, Dmitri Nikolaevici Rudin, este construit după prototipul unui bun prieten al lui Turgheniev, Bakunin. El reprezintă tipul eroului de prisos, e un om foarte învățat, un orator excepțional cu o personalitate puternică („Rudin îl strivea cu prezența sa”). Are o influență puternică asupra tinerilor din jurul lui, însă nu poate pune în aplicare cunoștințele teoretice pe care le posedă. Una dintre „victimele” farmecului său este fiica Dariei Mihailovna, Natalia Alexeevna. Ea este o tânără urâțică, pe care mama ei o consideră prostuță (deși nu este așa), fiind tăcută, însă mereu atentă și foarte sensibilă, după cum remarcă Lejnev: „sunt pasiuni puternice în ea și caracterul, oi-oi, e la fel!”. Se îndrăgostește de Dmitri Nikolaevici, iar acesta îi dă de înțeles că și el o iubește. Cei doi sunt dați în vileag de Pandalevski, un prieten al casei, iar Rudin este pus în fața faptului împlinit: ori fuge cu Natalia Alexeevna și o ia de soție, ori pleacă din casa Dariei Mihailovna. Aici iese la iveală adevăratul lui caracter. Îi spune Nataliei că nu poate fugi cu ea, că nu o poate îndemna să-și rupă legăturile familiale, acționând în completă opoziție cu susținerile sale liberale. Natalia este decepționată, neînțelegând cum s-a putut lăsa dusă de nas. Îl reîntâlnim pe Rudin după zece ani, într-un han unde, stând de vorbă cu Lejnev, aflăm că a rămas la fel, blocat într-un avânt adolescentin fără finalitate, zburând din casă în casă, neavând un loc al lui. Epilogul ne dezvăluie că a murit în timpul Revoluției Franceze, singur și anonim. Gorki spune însă că acesta nu este demn de milă, visătorul Rudin fiind util pentru Rusia acelei vremi deoarece înflăcăra următoarea generație.

Acest roman nu este excepțional doar prin prezentarea tipologiei eroului de prisos, ci și prin personajele feminine, care reușesc să surprindă tipicul rusesc al reprezentatelor sexului frumos. Acestea vor avea un impact atât de puternic, încât vor schimba statutul femeii atât în Rusia, cât și în afara granițelor acestei țări.

Primul personaj feminin introdus în romanul lui Turgheniev este Alexandra Pavlovna Lipina, care, într-o discuție cu vecinul ei, Mihailo Mihailîci Lejnev, își susține ideile progresiste. Alexandra Pavlovna a înființat un spital pe moșia ei, lucru promovat de liberalii acelor vremuri. Încă de la început, e comparată cu Daria Mihailovna Lasunkaia, o altă vecină a lor, văduvă, „o femeie cam ciudată, nu foarte bună la suflet, dar extrem de deșteaptă”, care susține că binele trebuie să fie interpersonal, spitalele și școlile fiind niște scorneli inutile. Această polemică este oglindirea unei polemici naționale în Rusiei secolulul al XIX-lea, între occidentaliști (care susțin progresul rapid al Rusiei după modelul Occidentului) și slavofili (care susțin o cale de dezvoltare proprie Rusiei). Lipina întruchipează idealul feminin al acelor vremuri, frumusețe fizică, „mai simpluță”, tânără, bine făcută. Turgheniev ironizează acest ideal în stilul său tipic, printr-o întrebare aparent inocentă plasată la sfârșitul descrierii ei: „Ce să-și mai fi dorit?”. Acest ideal este transparent și în discuția Alexandrei Pavlovna cu Lejnev, care îi spune că Daria Mihailovna are o personalitate puternică (ne spune acest lucru și naratorul: „Daria Mihailovna e egoistă și trăiește pentru ea”, „ […] deși, ciudat! indiferent despre cine vorbea Daria Mihailovna, în prim-plan rămânea ea”), pe când ea spune: „Cât despre caracter, dumneata, slavă Domnului, n-ai deloc”.

Un roman de dimensiuni relativ reduse, Rudin, de Ivan Sergheevici Turgheniev, a avut o influență incredibilă atât pe teritoriul Rusiei, cât și în afara granițelor, atât în ceea ce privește schimbarea mentalității și promovarea idealurilor liberale, cât și din perspectiva poeticii romanului. Este un roman plin de lirism, care prezintă să veridic viața și schimbarea de mentalitate specifică poporului rus al secolului al XIX-lea.

Ivan Sergheevici Turgheiev, Rudin, traducere din limba rusă și note de Adriana Liciu, Iași, Polirom, 2016.