• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Comunismul împotriva credinţei: semnificaţia unei beatificări
Comunismul împotriva credinţei: semnificaţia unei beatificări
Home
Cultura

Comunismul împotriva credinţei: semnificaţia unei beatificări

March 20th, 2019 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Pentru cei care persistă în nostalgie, pentru cei care merg mai departe pe drumul luminos al utopiei, pentru cei care visează la împărăţia egalităţii sociale pe pământ, comunismul rămâne o poveste al cărei sfârşit urmează a fi scris. Visul pe care l-a întruchipat mai poate fi visat, căci el se confundă cu visul de emancipare al întregii omeniri.

Cei care se împotrivesc nu pot fi acceptaţi în cetatea perfectă pe care o zidim: în cateddrala luminată de soarele raţiunii dialectice, credinţa în Dumnezeu este o crimă împotriva gândirii şi un atentat la ordinea geometrică a lumii noastre. Ateismul militant al regimurilor de democraţie populară era încercarea de a extirpa, definitiv, acest periculos organ al sensibilităţii religioase: cultul Statului şi al Partidului nu putea admite concurenţi.

Comunismul a ales lupta împotriva credinţei în mod deliberat şi programatic, oriunde a fost întemeiat. Prin violenţă sau perfidie, el a încercat să lichideze sau să anexeze Biserici şi culte, spre a elibera terenul pentru ceea ce avea să vină. Escatologic şi milenarist, gnostic şi fanatic, comunismul a aspirat la întronarea unităţii de monolit a ideii. Fervoarea prozelitismului a fost însoţită de ferocitatea represiunii.

Republica Populară Română şi Republica Socialistă Română au ţinut de acest lagăr al raţiunii sângeroase, marcate fiind, în ambele etape, de vocaţia eliminării credinţei ce factor de insurgenţă şi de libertate interioară. Clerici şi oameni de rând au fost prinşi în acest malaxor al presiunii de stat şi au fost confruntaţi cu alegerile curajului sau ale abjurării. Tragedia comunistă a fost o tragedie a conştiinţelor.

În povestea strivirii credinţei, lichidarea Bisericii Române Unite cu Roma în anii de după 1948 este efectul legic al ipotezelor staliniste. Operaţiunea iniţiată de regimul de la Bucureşti se înscria în operaţiunea din întreg domeniul de ocupaţie sovietic: ostilitatea faţă de Vatican conducea, dialectic, la atacul împotriva Duşmanului din interior. Comuniştii români au ştiut, inspiraţi de modelul părintesc al URSS, să pună în mişcare un mecanism în care propaganda, teroarea şi şantajul era unite, spre a atinge rezultatul dorit, anihilarea unei Biserici şi a întregului ei patrimoniu de sensibilitate patriotică. Alianţa încheiată cu o parte a ierarhiei domesticite a BOR, în numele restabilirii unităţii de credinţă, după secole de despărţire, era menită să ofere represiunii poliţieneşti alura unei acţiuni de părintească grijă. Solidaritatea creştină era suspendată, în termenii pactului imund încheiat cu auxiliarii ocupantului sovietic de la Bucureşti.

Martiriul care a urmat şi pe care îl va marca beatificarea anunţată de Papă a însemnat înfruntarea dintre Stat şi cei care aleg să reziste. Cei şapte episcopi care au trecut prin temniţe şi domicilii forţate, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, au dispărut în pântecele unui regim care a dorit nu doar să îi lichideze fizic, ci să steargă chiar şi amintirea sacrificiului lor. Demonizarea propagandistică a Bisericii Unite, ( demonizare pe care retorica fesenistă o reciclează după 1990) este destinată să murdărească un edificiu fără de care redeşteptarea naţională a românilor din Transilvania ar fi fost imposibil de imaginat. Încăpăţânarea criminală cu care episcopii au fost urmăriţi, chinuiţi, izolaţi evocă cruzimea cu care a fost asasinat un alt martir creştin, Monseniorul Ghyka.

Pentru cei de astăzi, beatificarea episcopilor martirilor înseamnă momentul de a reafirma criminalitatea comunismului şi a proiectului intelectual pe care se fondează: nostalgia este o formă de complicitate cu călăii. Beatificarea Episcopilor evocă tentativa prometeică de distrugere a credinţei: sacrificiul acestor creştini români ilustrează temeritatea şi curajul, în timpuri de represiune şi de laşitate. Solitudinea suferinţei lor este la fel de cumplită ca şi aceea de care au fost înconjuraţi Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Dinu Brătianu .Închisoarea de la Sighet a fost spaţiul în care s-a consumat martiriul ,pentru o parte din ei.

Istoria a fost, în secolul XX, însângerată şi neiertătoare. Devotamentul patriotic al lui Iuliu Hossu de la 1918 a fost răsplătit cu temniţă şi singurătate abjectă. Acolo unde crima şi trădarea au triumfat, Iuliu Hossu şi episcopii ce vor fi beatificaţi au descoperit calea suferinţei, salvându-şi onoarea şi credinţa creştină. Lecţia lor este lecţia pe care nu o putem uita niciodată: capitularea în faţa Tiraniei este sfârşitul demnităţii noastre de oameni liberi.

  • Tags
  • beatificare
  • biserica unita cu Roma
  • martiriu

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article D. P. Aligica. Referendumul: In sfarsit o reactie politica pe masura
Previous article Cristian Pătrășconiu. Prima dată după mult timp: 100% de acord cu PSD
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)
March 4th, 2021

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.