Corectitudinea politică – origini

PC (Political Correctness) este un fenomen cu ”origini care continuă să fie disputate și controversate”, dar cu efecte sociale – culturale, politice, mediatice, etice, comportamentale – numeroase și tot mai îngrijorătoare.

Una dintre aprecierile relativ recente cu privire la ce este PC – anume  o formă, deocamdată încă soft, de neo-comunism – se leagă (ironia sorții?) de o referință pe care Nicu Gavriluță  o oferă spre discuție (în cartea sa ”Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului și transumanismul”) cu privire chiar la originea acestui fenomen – și, de asemenea, la originea sintagmei în discuție.

Eseistul ieșean investește referința pe care o dă chiar cu titlul de ”cea mai plauzibilă explicație”.

Este vorba, mai precis, despre faptul că această explicație despre originea PC ”leagă sintagma de corectitudine politică de comunismul chinez timpuriu și preceptele lui Mao Zedong din articolul ”On Correcting Mistaken Ideas in the Party” (1929). Aici liderul chinez oficializează ”lupta împotriva acestor idei incorecte și educarea membrilor întru linia corectă a Partidului”. O sintagmă înrudită, ”perspectiva corect politică” apare la Lev Troțki, în Problemele Revoluției Chineze (1932). După anii 1930, termenul ”corect politic” ajunge un loc comun al presei sovietice. Astfel, parcursul acestei sintagme începe în cercurile maoiste, de unde iradiază în reflexele staliniste”.