• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Credința din perspectivă fenomenologică
Credința din perspectivă fenomenologică
Home
Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

April 3rd, 2021 Tudor-Alexandru Jinga Tudor-Alexandru Jinga Filozofie comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Una dintre cele mai importante teme abordate de Heidegger în volumul Repere pe drumul gândirii este relația dintre teologie, filosofie și știință. În capitolul intitulat „Fenomenologie și Teologie”, filosoful german încearcă să găsească locul credinței și al teologiei creștine în contextul unei lumi tot mai dominate de discursul științific. „Fenomenologie și Teologie” este un capitol grăitor pentru încercarea filosofiei și gândirii moderne în genere de a reașeza credința sau revelația creștină la locul ei, într-o relație corectă cu filosofia, respectiv cu știința, într-o relație cât mai puțin amestecată și confuză. Alt obiectiv, de această dată particular filosofiei heideggeriene, este înțelegerea raportării la credință a ceea ce Heidegger numește Dasein. Însă pentru a putea discuta aceste subiecte este necesară o scurtă trecere în revistă a unor concepte heideggeriene centrale.

Încă din primele pagini ale capitolului, Heidegger face distincția dintre filosofie și teologie: teologia este știință ontică, pe când filosofia nu e știință. Diferența dintre științele ontice și filosofie este echivalentă cu distincția dintre conceptele de ontic și ontologic la Heidegger: onticul este domeniul ființărilor, adică al lucrurilor, al obiectelor, care pot fi cunoscute și care sunt specifice științelor, pe când ontologicul are în vedere Ființa în genere, iar acest studiu este propriu filosofiei. Prin urmare teologia este știință ontică pentru că are un obiect de studiu, anume: credința și ceea ce se arată, ceea ce se descoperă prin credință.

În privința Daseinului încercând o explicație mult simplificată, acesta reprezintă întreaga umanitate și, totodată, pe fiecare individ în parte, ca „fapt-de-a-fi-în-lume”. Într-un fel, Daseinul reprezintă condiția întregii umanități. Iar relația acestuia cu credința nu poate fi decît una gravă, dramatică.

Din cele de mai sus putem intui dubla valență a credinței: este desigur o mișcare dinspre Dasein spre Dumnezeu, însă nu acest lucru impresionează. Ceea ce, așa cum spune Kirkegaard, „cutremură” este mișcarea dinspre Dumnezeu spre Dasein; e vorba de revelație, adică de arătarea Aceluia, care transfigurează întreaga existență. Esența credinței este în consecință revelația, iar obiectul ei este, așa cum pune Heidegger, „Domnul Crucificat”. Ca revelație, crucificarea și patimile Domnului sunt împărtășite în și prin credință Daseinului. În acest fel, Daseinul, ca Dasein creștin este așezat în fața lui Dumnezeu și a crucii, devenind urmăritor al lui Hristos, prin asumarea propriei cruci. Acest lucru este posibil întrucît, cu toate că Crucificarea ține de un eveniment concret în istorie, aceasta se actualizează în fiecare credincios prin revelație. Asumarea destinului hristic implică renașterea Daseinului. De aceea credința, ca survenire creștină înseamnă renaștere. Renașterea presupune „depășirea existenței pre-credincioase a Daseinului”, însă nu în sensul negării, subminării acesteia, ci în sensul ridicării, transfigurării ontologice a acesteia.

În acest punct se pot naște următoarele întrebări: este posibilă cunoașterea rațională a celor revelate? Și dacă da, cum este acesta posibilă? Răspunsul la aceste întrebări ne va duce la înțelegerea relației dintre teologie, filosofie și celelalte științe, în accepțiunea lui Heidegger.

Etimologic, definiția teologiei este „știința despre Dumnezeu”. Însă Dumnezeu este de neconceput, fiind infinit în toate atributele Sale. Prin urmare nu poate fi conceptualizat și astfel cunoscut rațional. În acest sens, teologia se desparte atât de filosofie, cât și de științele naturale.

Cu toate acestea, susține Heidegger, există ceva care leagă teologia de filosofie. Acest lucru este condiția ontologică pre-creștină a Daseinului, care, așa cum reiese și din cele expuse mai sus, nu piere, ci numai se transfigurează. În acest sens, funcția filosofiei este de a conceptualiza experiențele credinței pornind de la datele ontologice pre-existente credinței. Heidegger oferă ca exemplu conceptul de „vină”, care nu are în mod necesar o însemnătate teologică, „vina” fiind prezentă și în cazul prsoanelor necredincioase. Însă, prin survenirea credinței, „vina” primește un sens teologic, fiind strâns legată de conceptul de „păcat”. Credința în sine, ca experiență pură nu are nevoie de filosofie. Însă teologia, în măsura în care este știință ontică nu se poate lipsi de o astfel de unealtă, chiar dacă nu se subordonează acesteia.

O perspectivă inedită asupra vizunii heideggeriene se poate găsi la teologul și filosoful grec Christos Yannaras. În lucrarea Heidegger și Areopagitul, în capitolul „Nihilismul ca presupunere a absenței și necunoașterii lui Dumnezeu”, Yannaras expune perspectiva heideggeriană asupra cunoașterii lui Dumnezeu, ca o interpretare pozitivă a nihilismului. Rădăcina acestei viziuni se află în miezul filosofiei heideggeriene privitoare la Ființă. Așa cum aminteam și mai sus, teza lui Heidegger este că Ființa diferă de ființe sau ființări prin faptul că ființele sunt pentru noi fenomene, adică se arată, pe când Ființa este ascunsă și nu se arată în mod direct niciodată. Putem cunoaște Ființa numai prin modul în care aceasta ființează, iar acest mod ea este alethea sau „ne-uitarea”, „apariția din nimic”. Prin urmare adevărul Ființei poate fi cunoscut, însă numai prin modul ființării, deci indirect, niciodată nu vom putea cunoaște sau cuprinde Ființa întreg și direct, cu rațiunea.

În ce sens, ne-am putea întreba, se poate arăta Ființa din nimic? În acest context, Yannaras interpretează conceptul de „nimic” atât ca limită a gândirii, a posibilității cunoașterii lui Dumnezeu ca Ființă absolută, cât și ca negare a existenței lui Dumnezeu; conceptul de „nimic” având valență atât teistă, cât și ateistă: „Cu alte cuvinte, cele două consecințe posibile ale nihilismului sunt afirmarea absenței sau recunoașterea necunoașterii lui Dumnezeu. Heidegger vine astfel să recunoască în felul său apofatismul Teologiei, al celei neo-testamentare cel puțin.” (Yannaras, 1996)

Cel care duce însă până la capăt acest gând este filosoful și teologul francez Jean-Luc Marion. În Le visible et le révélé („Vizibilul și revelatul”), Marion pune în relație teologia cu fenomenologia. Pornind de la postulatul că în creștinism Dumnezeu nu poate fi cunoscut decât prin modurile sale de manifestare, prin atributele sale cu alte cuvinte și în măsura în care fenomenologia ca metodă filosofică nu se închide în fața fenomenelor, ci din contră rămâne deschisă la tot ceea ce se arată, e foarte probabil, conchide Marion, ca fenomenologia să fie cea mai apropiată metodă filosofică față de teologie.

Atât sarcina teologiei, cât și sarcina filosofiei au fost extrem de dificile în secolul XX, date fiind dezvoltarea accelerată a științei, a tehnicii și dezastrele regimurilor autoritare sau ale războaielor. Occidentul se afla deja într-o criză existențială, creștinismul fiind din ce în ce mai secularizat. Consecințele pierderii credinței în Dumnezeul Cel viu a oamenilor anunțată de Nietzsche cu un secol în urmă erau trăite de întreaga civilizație occidentală. Întotdeauna, dar poate mai ales în astfel de momente, calea căutării „dumnezeirii lui Dumnezeu” pare să fie salvatoare pentru cel care reușește să-L aducă în ne-uitare și să-I primească prezența. Dacă este sau nu și fenomenologia o astfel de cale rămâne o întrebare deschisă, la care atât filosofii, cât și teologii sunt chemați să răspundă.

 

Bibliografie:

  1. Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, și note introductive de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, ed. Politică, București, 1988
  2. Christos Yannaras, Heidegger și Areopagitul, Nicolae Șerban Tanașoca, ed. Anastasia, București, 1996
  3. Jean-Luc Marion, Le visible et le révélé, Les éditions du cerf, Paris, 2005

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov
Previous article Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis
Tudor-Alexandru Jinga

Tudor-Alexandru Jinga

Tudor-Alexandru Jinga (n.1999) este student la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științele Comunicării, la specializarea Filosofie, în cadrul Universității de Vest din Timișoara. A absolvit Liceul de Arte Plastice din Timișoara, la secția Pictură. În prezent este membru al asociației culturale Studiul și External Reviewer în cadrul Stance: An International Undergraduate Philosophy Journal. Interese de cercetare: filosofia politică și morală, istoria ideilor, teologia și arta.

Related Posts

Dumnezeul Filozofilor
April 15th, 2021

Dumnezeul Filozofilor

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel
April 7th, 2021

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?
March 31st, 2021

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.