• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Cristi Dănileț. Independența justiției și OUG nr. 7/2019
Cristi Dănileț. Independența justiției și OUG nr. 7/2019
Home
Debate

Cristi Dănileț. Independența justiției și OUG nr. 7/2019

February 26th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Independența justiției, valoare a democrației

Societatea modernă se bazează pe democrație, statul de drept, drepturile fundamentale ale omului. Una dintre condițiile statului de drept este separația puterilor în stat, care presupune ca Legislativul, Executivul și Judiciarul să fie distincte, putând să colaboreze instituțional, dar nu să interfereze. De aceea, Parlamentul adoptă legi pe care Judiciarul nu poate refuza să le aplice, iar Judiciarul adoptă ordonanțe/rechizitorii (procurorii) sau hotărâri (judecătorii) pe care Parlamentul sau Guvernul nu le poate anula.

O garanție a exercitării de către judecători și procurori a atribuțiilor judiciare este independența justiției. Aceasta presupune ca magistrații să nu fie supuși vreunei forme de presiune, imixtiune, amenințare sau intimidare din partea celorlalte puteri publice sau din partea grupurilor de interese. Ca acest lucru să devină realitate, cariera lor trebuie securizată în raport cu politicul. Astfel s-a născut organismul de autoguvernare numit Consiliul Superior al Magistraturii, menită să ia decizii de la recrutare până la sancționare sau pensionarea magistraților. E destul ca numirea și, mai ales, revocarea din funcție să fie făcută cu implicarea politicului, ca independența justiției să fie afectată. Un magistrat care va ști că a sa carieră depinde de politic nu va îndrăzni să instrumenteze cazuri împotriva oamenilor din partid.

Modificarea legilor justiției:

Legile justiției nr. 3030, 304 și 317 au fost adoptate în anii 2004-2005 sub presiunea aderării la Uniunea Europeană. Au îndeplinit toate standardele europene din acea vreme. Devenind independenți, magistrații au început să cerceteze și să soluționeze cazuri cu oameni situați până atunci deasupra legii. Lupta anticorupție din România a început să producă rezultatele așteptate odată cu finalizarea unui dosar al fostului premier. După sute de condamnări ale unor politicieni din organele locale și centrale ale statului a început lupta împotriva anticorupției: prin modificări legislative succesive politicul a luat înapoi ceea ce cedase în 2004.

Cele mai serioase modificări au fost operate în anul 2012 când Inspecția judiciară a devenit autonomă și s-a mărit numărul abaterilor disciplinare pentru magistrați și în 2018 când legile justiției au fost modificate masiv. Dezbaterile de anul trecut au fost intense, au generat 15 decizii ale CCR și au presupus câte două trimiteri spre dezbatere în Parlament. Împotriva modificărilor propuse se pronunțaseră majoritatea adunărilor generale ale parchetelor și instanțelor, CSM dăduse aviz negativ de două ori, Departamentului de Stat al SUA atenționase România, GRECO emisese un raport negativ, Comisia de la Veneția avusese o opinie negativă, Comisia Europeană adoptase un raport extrem de critic în cadrul MCV. Într-un final, legile justiției au fost modificate anul trecut prin Legile nr. 207, 234, 242 din iulie și octombrie 2018.

Imediat după intrarea în vigoare a acestor modificări, legile justiției au fost din nou modificate prin OUG nr. 77, 90 și 92 din octombrie 2018. În acest an, legile justiției au fost modificate, din nou, prin OUG nr. 7 publicată pe 20.02.2019 la ora 22:00.

OUG nr. 7/2019

OUG 7 este vulnerabilă din start din cauza modului în care a apărut, nu doar din cauza conținului. Astfel, Comisia Europeană atrăsese atenția asupra încetării practicilor de a modifica legile justiției prin OUG. Cu excepția chestiunilor legate de admiterea la INM și cerute chiar de CSM, nu exista nicio urgență care să o justifice. Ministrul Justiției nu a avut o cooperare loială cu CSM: a solicitat avizul luni, 18.02.2019 și OUG nr. 7 a fost adoptată în ședința Guvernului din marți, 19.02.2019.

Pe fond, modificările aduse de OUG nr. 7/2019 sunt următoarele:

– Noile modificări afectează sistemul de recrutare a noilor magistrați (singura modificare care se impunea, față de prevederile aberante de anul trecut, revenindu-se astfel la situația dinainte de modificările din 2018), de promovare la instanțe și parchete, de promovare la ICCJ;

– Conform ordonanței, noua secție specială va avea conducerea desemnată de entități politice (ministrul justiției propune, Președintele statului numește), deși Legea 207/2018 a dat această competență CSM, aspect validat de CCR prin decizia nr. 33/2018. Or, aceasta înseamnă că OUG nr. 7 contracarează o măsură dată de Parlament, ceea ce contravine deciziei CCR nr. 1221/2008 reconfirmată prin decizia CCR nr. 64/2017;

– Conform noii ordonanțe judecătorii care au fost procurori pot fi numiți în funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public creând o situație nemaiîntâlnită. Pe de o parte, această modificare încalcă principiul separației carierelor dintre judecători și procurori, consacrat prin decizia CCR nr. 64/2017. Pe de altă parte, aceasta constituie un precedent ca în viitor, pentru a se înlătura orice discriminare, să se legifereze dreptul procurorilor care au fost judecători de a conduce instanțele, tocmai pentru a se respecta decizia CCR nr. 866/2006;

– Noua ordonanță prevede că funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public nu se vor putea ocupa cu delegare: aceasta va crea sincope în managementul parchetelor cât timp procedura de numire a unui procuror într-o astfel de funcție nu va fi încheiată la timp;

– Noua ordonanță prevede că mandatul procurorilor de la vârful sistemului care ocupă funcția prin delegare încetează de drept în 45 zile. Se încalcă în acest fel Decizia CCR nr. 375/2005 care nu permite legiuitorului scurtarea mandatelor în curs pentru cei care ocupă funcții de conducere, precum și Decizia CCR nr. 588/2017 care prevede necesitatea unei securizări a raporturilor de serviciu ale magistraților, condițiile de încetare a mandatului neputând fi modificate în mod arbitrar;
– Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, deși face parte din PICCJ, este exceptată de la controlul ierarhic, ceea ce încalcă flagrant recenta Decizie CCR nr. 33/2018. Mai mult, desemnarea conducerii acestei secții a avut loc în condiții discutabile, întrucât potrivit legii propunerile trebuiau să vină din partea unei comisii alcătuită din trei judecători și un procuror, membri CSM – or, pe de o parte, se încalcă principiul separației carierelor dintre judecători și procurori tocmai consacrat prin modificările de anul trecut, pe de altă parte, membrul procuror nu fusese desemnat de către CSM în comisia care a făcut propunerile pentru actuala conducere a Secției;

– Magistrații vor putea fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații; legea nu definește „buna reputație” (deși operează în alte privințe cu termeni precum „reputație profesională” și „reputație morală”) și nu oferă criterii pentru stabilirea acesteia, ceea ce creează suspiciunea unei mari subiectivități în aprecieri din partea Inspecției Judiciare și a CSM. Aceasta încalcă considerentele Deciziei CCR nr. 196/2013 iar, prin caracterul mult prea general și eliptic al noii condiții de „bună reputație”, afectează previzibilitatea legii, așa cum a fost teoretizată de CEDO (a se vedea Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, sau Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 5). În același timp este de remarcat că Inspecția judiciară nu mai prezintă garanții de independență, atât timp cât conducerea ei a fost desemnată de Guvern prin OUG nr. 77/2018;

– Colegiile de conducere sunt puse în situația de a nu mai putea activa: de multe ori se iau hotărâri care vizează managementul de instanță în situații neacoperite de lege sau regulament. Or, noua ordonanță interzice în mod expres acest lucru.

Protestul magistraților

Magistrații au decis să protesteze împotriva acestei ordonanțe: scrisori, comunicate, banderole albe, ieșiri în fața tribunalelor, suspendarea activității.

Cu privire la întreruperea activității, țin să precizez că nu este vorba de grevă. Legea interzice magistraților să facă grevă. Legea spune că greva se face pentru pretenții salariale sau privind condițiile de muncă și că nu se poate face grevă în scopuri politice. Dar nu orice blocare a activității este grevă.

Astfel, libertatea de exprimare și de adunare sunt drepturi constituționale. Una din formele de manifestare ale acestora este protestul. La rândul lui, protestul se poate desfășura în mai multe modalități. Una este suspendarea activității. Suspendarea din partea noastră însă nu este grevă pentru că noi nu avem revendicări salariale sau în legătură cu munca, nu reproșăm ceva angajatorului. Ci pretindem încetarea activității politice de afectare a independenței justiției și luarea de măsuri politice prin abrogarea unor acte normative. La aceasta ne obligă chiar statutul nostru prin art. 7 din Codul deontologic al magistraților. Acțiunea noastră nu intră, așadar, sub incidența legii dialogului social nr. 62/2011 care reglementează conflictele de muncă și interzice greva magistraților, militarilor, polițiștilor. Insist: în aceste zile magistrații nu au vreun conflict cu angajatorul pentru a face grevă, ci este un conflict intre autoritatile centrale ale statului. Reamintesc că în 2009 toți magistrații am suspendat activitatea timp de o luna și s-a argumentat la fel: când celelalte puteri încalecă justitia, magistrații au obligația să reacționeze inclusiv într-un mod radical, extrem.

  • Tags
  • independență
  • justitie
  • stat de drept

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Legitimitatea PSD: superfluă
Previous article Vitalie Ciobanu. Alegerile lui Plahotniuc și speranța numită „ACUM”
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)
April 13th, 2021

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Imaginația și voința: ești ceea ce privești
April 13th, 2021

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.