• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Cristian Pătrășconiu. Datoria de memorie: deconstrucția negaționismului de stânga
Cristian Pătrășconiu. Datoria de memorie: deconstrucția negaționismului de stânga
Home
Debate

Cristian Pătrășconiu. Datoria de memorie: deconstrucția negaționismului de stânga

January 6th, 2020 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ca și în privința memoriei celor două teribile totalitarisme (cu manifestări tragice depline în secolul trecut), și în chestiunea formulelor care neagă realitatea acestor totalitarisme (deci, neagă și consecințele lor practice – traduse prin aceea că niciodată în istoria umanității nu am avut un secol mai sângeros decât a fost secolul 20, cu crimele comunismului de câteva ori mai numeroase decât cele ale nazismului), raporturile sunt inegale. Și anume: în același sens în care memoria generală și subspecia ei, memoria care include judecata etică privitoare la nazism e profund debalansată în beneficiul comunismului (ceea ce, să ne înțelegem, nu face defel ca nazismul să fie mai puțin un rău absolut, o lucrare a ”diavolului în istorie”, așa cum formula, despre comunism, profesorul Vladimir Tismăneanu). Și mai concret: există o bogată literatură care antologhează discursuri despre negaționismul de dreapta și care așează lucrurile / istorie în termenii adecvați și drepți. Aici, cu privire la ceea ce e negaționism de dreapta jucata e corectă, claritatea morală este îndeplinită.

Despre negaționismul de stânga însă lucrurile sunt mult mai complicate. În privința acestei teme, pare să funcționeze, în continuare, de minune și în mainstream principiul (originat în filozofia idealismului german) care spune direct așa: ”dacă realitatea mp contrazice, cu atât mai rău pentru ea”. Este și este profund nedrept – repet, crimele înfăptuite de regimurile politice de extracție comunistă nu au, în întreaga istorie cunoscută a umanității, nici măcar un termen de comparație (cele mai ”modeste” numere indică spre 70 de milioane; media e spre 150 de milioane de oameni uciși de comunisme, unele statistică avansând și numărul de 200 de milioane de oameni care au pierit direct, în urma uneor operațiuni criminale, în regimurile comuniste). Documentarea acestor stări de fapt (teribile) este, la nivel academic, făcută – ea nu  a trecut însă într-o memoria socială, comunitară, în aceeași termeni în care au trecut ororile nazismului și ale derivatelor acestuia. Una dintre cele mai complexe  opere – pentru autorul acestor rânduri, un tom fără rival – este monumentala ”Istorie mondială a comunismului”, istorie în trei volume scrise de francezul Thierry Wolton.

Tot acesta este și autorul uneia dintre cărțile care recuperează imensul handicap de memorie și evaluare etică despre care vorbeam mai sus între crimele extremei drepte și crimele extremei stângi. Cartea se numește ”Negaționismul de stânga” – a apărut în românește la editura Humanitas de foarte puțin timp; dde altdel, și în Franța ea e o apariție foarte recentă (jumătatea anului 2019 – și are și o dedicație specială și simpatică, ”Ale mei, scăpați de Istoria mondială a comunismului”). În zilele celui mai prestigios și mai influent târg de carte din România (Gaudeamus, noiembrie 2019), Thierry Wolton a fost în România pentru a lansa această carte, dimpreună cu volumul al doilea din ediția românească a ”Istoriei mondială a comunismului”; volumul ultim al acestei excepționale trilogii este progamat să apare la anul, tot toamna, tot în preajma târgului de carte ”Gaudeamus” . „Negaționismul înseamnă negarea faptelor istorice dovedite sau deformarea lor. Termenul se referă în general la cei care contestă existența camerelor de gazare naziste ori care minimalizează amploarea fenomenului de exterminare a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar cum rămâne cu cei care neagă bilanțul comunismului, care-i trec sub tăcere morții și îi ascund cauzele? Se poate vorbi în acest caz de un negaționism de stânga, diferit, așadar, de un negaționism de dreapta? Distincția e arbitrară, ne-ajută doar să nu confundăm tipurile de negare, și trebuie înțeleasă fără nici o conotație politică… Adevărata diferență ține de percepția asupra acestor negaționisme: unul este unanim condamnat în numele adevărului, al istoriei, al moralei, pe când celălalt este în cel mai bun caz ignorat, dacă nu chiar aprobat în ciuda tuturor evidențelor, în pofida realității istorice și a eticii. Cartea de față are drept subiect tocmai acest negaționism de stânga, care nu-și găsește nici o justificare și despre care se vorbește atât de puțin ori deloc.“ , notează autorul ”Negaționismului…” cu privire la tema în discuție.  Tema, încă o dată: negaționismul. Și nu revizionismul, concept și procedeu cu privire la care Th. Wolton ține să menționeze următoarele în raport cu cel de negaționism: ”nu există adevăr oficial în istorie, fiecare e liberă să interpreteze faptele; în schimb, realitatea a ceea ce s-a petrecut, precum și felul cum s-a petrecut – în ordinea în care au avut loc evenimentele – sunt invariabile. Nerespectând aceste reguli, negaționiștii comit erori intenționate pentru a înșela opinia publică. Procedeele lor nu au nimic de-a face cu revizionismul, care, da, poate aduce modificări modului în care citim istoria atunci când ies la iveală fapte noi. Negaționismul, fie el de stânga sau de dreapta, e nociv și trebuie combătut, în vreme ce revizionismul este o necesitate a istoriei”.

Volumul de față nu este, să spunem neapărat aceasta, o analitică exclusivă a denominațiunii stângiste a fenomenului negaționismului. Este de reamintit, în contextul acestei afirmații, faptul că Th. Wolton e și autorul unei cărți care pune lumina unui sănătos și necruțător spirit critic asupra unui binom care compune ”răul secolului” (al XX-lea) și care e indicat printr-un duet coloristic: ”roșu-brun”. Ei bine, logica de luare în posesie a ”răului secolului” pentru care optează, în cartea mai înainte menționată, Th. Wolton se regăsește și în arhitectura volumului care privilegiază fenomenologia negaționismului de stânga. Cu alte cuvinte, într-un anumită măsură, ea este – scopul fiind vădit acela de a rafina înțelegerea unui fenomen complicat și, moralmente, condamnabil – și despre negaționismul de dreapta. Concept pe care îl analizează, în detaliu, în prima parte a cărții – dimpreună cu, mai ales, formele în care negaționismul de dreapta a ”lucrat” în istoria ultimelor decenii mai ales. Oricâte exemple ar oferi cu privire la formele de negaționism de dreapta și ori de câte ori le-ar punea pe acestea – și ecourile lor în societățile (vestice, în mod preponderent) – în comparație cu formel stângiste ale negaționismului, ceea cea avem ”la finalul zilei” este, consideră, cu argument la purtator, Thierry Wolton o situație de acest tip: ”a nega amploarea exterminării evreilor, a contesta metodele care au fost folosite denotă un antisemitism pe care memoria secolului XX îl condamnă. Altfel stau lucrurile cu realitatea comunismului. Negarea lui își are originea în orbirea voluntară care a însoțit construirea socialismului în secolului trecut. Negaționismul de stânga, urmaș al acestei orbiri, este un fel de reacție autoimună menită să protejeze de orice mustrare de conștiință. Interdicția antisemitismului condamnă negaționismul  de dreapta, în vreme ce respingerea anticomunismului absolvă negaționismul de stânga. Totuși, a aminti bilanțul negativ al comunismului nu înseamnă deloc un partizanat, ci e o datorie morală. A te indigna pentru moartea a zeci de milioane de ființe umane ține de datoria de memorie atât de des invocată de alte cauze”.

Sunt, într-un survol rapid, multe afirmațiile (care urmează, de fapt, pașilor unor foarte solide demonstrații) care pot indigna estabilishment-ul istoric și mediatic care a cultivat, masiv, o tăcere și o conștiință vinovate în privința chestiunii comunismului. Iată numai trei dintre acestea – și, aici, în micul text de față, doar ca provocare cumsecade și ca o invitație la o lectură de profunzime a acestei cărți: 1.”Negaționismul de stânga e anterior tăcerilor de la Nuremberg, după cum o dovedește orbirea voluntară a Occidentului față de crimele comuniste comise începând din 1917 și cu atât mai  mult începând cu anii 1930 staliniști. Tribunalul Militar nu face decât să cauționeze juridic, la nivel internațional, o veche negare”. 2.”Argumentul tipic potrivit căruia comunismul s-a aflat de partea bună a istoriei pentru că a contribuit la lupta antifascistă nu e deloc mai acceptabil decât acela care ar spune că nazismul a fost un lucru bun pentru că a contribuit la lupta împotriva stalinismului”. 3.”În Australia, înghetața Cherry Guevara promite, de exemplu, o ”experiență gustativă aparte” grație ”revoluției cireșelor (…) captive între două straturi de ciocolată”. ”Fie ca gustul lor să vă rămână în amintire!, proclamă sloganul publicitar. În majoritatea democrațiilor, lega condamnă răspândirea sau vânzarea de scrieri ori obiecte naziste. E de discutat dacă o asemenea măsură este întemeiată sau  nu, dar dincolo de asta interdicția pare să demonstreze că e periculos să întreții scânteia răului. Nimănui nu i-ar trece prin minte să aplice un asemenea ucaz și obiectelor care au legătură cu comunismul”.

Nu în ultimul rând, ”Negaționismul de stânga” este o carte care face și care aduce lumină, multă lumină. Problema e: vrem să primim această lumină?

 

text publicat în premieră în revista Ramuri / decembrie 2019

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Teodor Baconschi. Un destin occidental
Previous article Alexandru Lăzescu. Atacul american asupra generalului Suleimani: context, reacții, consecințe
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

Pandemia Covid între știință și politică
April 21st, 2021

Pandemia Covid între știință și politică

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.