Cristian Pătrășconiu. Prima mare surpriză la alegerile locale

Era elementar ca PNL să construiască o alianță electorală – fie și într-o versiune ”part time” – cu USR pentru alegerile locale. În imediat, pe legea electorală valabilă acum pentru locale, dacă doi dintre primii trei competitori se aliază, șansele de reușită să maximizează. În perspectivă, într-una nu foarte îndepărtată, viitorul Parlament (efect al viitoarelor alegeri generale) ar putea da, în primă instanță cel puțin, un guvern dominat de PNL și USR – ceea ce înseamnă că rodajul localelor este important.

Era firesc ca, la negocieri, PNL – care stă în sondaje (și foarte probabil și la vot) mult mai bine decât USR – să pară ca lăsă de la el în competiția pentru București. Formula ”pare că lasă” e potrivită – chiar dacă, la sectoare, candidații alianței PNL-USR(Plus) sunt la câte trei de fiecare parte, șanse realiste sunt pentru USR(Plus) doar la un singur sector (1). O a doua primărie de sector adjudecată de acest partid ar fi ceva ce ține de domeniul miracolului. PNL, așadar, pare că a cedat – în realitate, candidatul impus de acest partid are cele mai mari șanse să ia ”perla coroanei”, așa cum e funcția de Primar General al Bucureștiului.   A propos de Nicușor Dan:  el încă nu membru al acestei formațiuni politice, dar, să nu uităm, funcția de Primar General al Capitalei a dat un președinte de țară, iar cursa pentru candidaturi la scrutinul din 2024 e deja deschisă și va fi spectaculoasă…

E de înțeles și atitudinea – cum să îi zic? șampaniza(n)tă?- a celor de la USR (Plus). Partidul are nevoie de moral, e departe de a fi reglat situațiile conflictuale din interior – și e de așteptat că noua configurație politică de după locale le va acutiza -, așa încât, măcar în termenii marketingului politic, paritatea de la sectoare pe care au obținut-o la negocierile cu PNL e numai bună ”de vândut”.

Era logică și deschiderea PMP pentru a se alătura unei alianței antiPSD lărgite în perspectiva localelor de la București. Aceasta, chiar dacă, în actualul Consiliu General al Capitalei, cei de la PMP au fost, de multe ori, complici ai celor de la PSD. Mai mult decât atât: e logică și iritarea (dacă nu chiar furia) post-negocieri (pentru PMP, soldate cu un eșec). Nu aș ”cumpăra” cu mare entuziasm evaluarea de 9-10% ca scor electoral pe care diverși comunicatori ai PMP pretind că o vor scoate la locale în București. Calculul, realist, e, cred, altul – și el merge mai degrabă spre jumătatea acestui procent care ni se tot flutură prin fața ochilor în ultimele zile (atenție  mare: la europarlamentare, PMP a luat 5,7% pe bune, nu vreun alt scor din vis!). Anul acesta sunt, în mod normal, două rânduri de alegeri. Fără un scor bunicel la locale (5-6%), PMP intră în ”parlamentare” cu mari riscuri la purtător. Or, un PMP în afara Parlamentului poate duce la spargerea acestui partid, poate chiar la dizolvare (prin diverse metode – dezertări, combinații locale, fuziuni prin absorbție șamd); mai ales că între alegerile de anul acesta și următoarele este un interval foarte mare de timp (4 ani – proximele alegeri vor avea loc abia în 2024, atunci când vor fi 4 rânduri de alegeri).

E logic și ce se întâmplă în zona politică diferită de PNL-PMP-USR(Plus). Și ce face dna Firea (e în firea domniei sale să nu aibă soluții!), și ce face Victor Ponta (din nou cu un scor foarte mare în sondaje, înainte de alegeri; exemplul de la europarlamentare ar trebui să fie însă un precedent, așa încât rămâne să vedem dacă acesta se va conserva și după votul efectiv), și jocul politic al dlui Tăriceanu (la ce disperare e să se salveze politică pentru următoarea legislatură, dacă va primi de la PSD drept misiune aceasta, va candida, fără să crâcnească, și în Congo la locale!).

E cât se poate de logic să există și o serie de noutăți în legătură cu alegerile locale (de la candidaturi, până la mesaje). Logic și deloc surprinzător. De altfel, până acum, în raport cu alegerile locale, nu avem încă nici o mare surpriză.

Prima mare surpriză a alegerilor locale ar putea veni de la renunțarea lui Traian Băsescu de a mai candida pentru Primăria Generală. Pentru că 2020 nu-i ca 2004, pentru că un loc 3 obținut de un politician care are în portofoliu atâtea victorii imposibile nu ar da chiar bine. Și din multe alte motive. Dacă însă nu va renunța la candidatură (o candidatură ”de supărare”), vom mai avea de așteptat pentru prima mare surpriză a localelor…