Interesant fenomen reapariția sondajelor politice de opinie. Ne-am cam lipsit, nu-i așa?
Să ne amintim:
că au fost, în anii în care existau mize electorale concrete, multe momente odioase și multe complicități pe care le-au furnizat – încercînd nu în primul rînd să măsoare onest, ci să modeleze, să inducă, să manipuleze – multe dintre casele de sondare a opiniei publice.
Să fim atenți:
la detaliul că nu acum sunt alegeri și că măsurătorile pe care ni le trec pe sub ochi tot felul de instanțe mass-media, de partide sau de diverși proxy pot fi, în cel mai bun caz, numai o poză de moment. Decât o poză de moment, cum ar spune dl Tăriceanu, care nu trebuie să o luăm cine știe ce în serios.
Să nu grăbim:
să luăm de bune cotele (tot mai mici și, se pare, urmând un trend descendent) ale marilor producători de rău public/politic/economic/social de pe scena noastră politică.
Pe de o parte, chiar și cu ceea ce au acum pe cele mai drastice sondaje, PSD plus ALDE plus UDMR fac, din prima, fără redistribuiri, spre 45%. Deci foarte mult.
Pe de altă parte, mai ales în legătură cu PSD: să nu grăbim să îi credităm, pentru alegerile de partid care vin (spre vara anului viitor: europarlamentarele), cu un scor mic. Cînd aveau lideri slabi în fruntea partidului (în frunte cu Mircea Geoană) și, simultan, cînd adversar major era un Traian Băsescu (alt om politic decît cel de astăzi, avînd în mod semnificativ alte mize, alte prestanță și altă putere), PSD nu a scăzut sub 30%.
Acum, PSD are, în cele mai rele date pentru acest partid, undeva în jur de 30%.
Să nu uităm: teribila mașinărie de partid a social-democraților și faptul că, în multe feluri, ei sunt, vai, de ani buni, marii dealeri de resurse și recompense din România.