• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ciprian Apetrei. Cultura franceză a libertății. In memoriam Samuel Paty
Ciprian Apetrei. Cultura franceză a libertății. In memoriam Samuel Paty
Home
Debate

Ciprian Apetrei. Cultura franceză a libertății. In memoriam Samuel Paty

November 3rd, 2020 [ Ciprian Apetrei ] [ Ciprian Apetrei ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

O misiune pedagogică tare dificilă la reluarea școlii. Omagiu pentru Samuel Paty. Ce înseamnă libertatea de expresie, la școală? Un concept folosit de multă lume, dar prea puțin înțeles.

Este o triadă a evolutivei cognitive, pe care trebuie să o pricepem. Educație-cultură-identitate. În această ordine. Dacă nu avem aceeași paradigmă culturală, vom folosi în educație concepte cu sensuri diferite și degeaba sperăm să avem o identitate comună.

Aici este marea problemă a Franței, de fapt. Lipsa unei identități commune clare. Este departe de a se rezolva, pentru că se vorbește foarte puțin despre asta. Textele propuse de minister la omagiu nu le spun nimic elevilor. Scrisoarea către institutori a lui Jean Jaures nu ne ajută să înțelegem cum de avem atâția teroriști.

Ne-au avertizat foștii musulmani, ca Zineb El Rhazoui sau Waleed Al-Husseini, care s-au refugiat în Franța. Ne-au spus că cei care îi caută să îi omoare vor face asta cu toată lumea. Statul francez îi protejează, pe cât poate. În numele libertății. Dar același Stat i-a lăsat în libertate și pe cei care vor să îl distrugă. În acest paradox al libertății găsim o mare parte a impasului identitar al Franței de azi.

Dacă nu avem aceeași înțelegere a libertății, nu putem vorbi despre egalitate. Dacă copiii primesc o educație parentală, familială, religioasă, asociativă care le interzice libertatea în sensul francez al expresiei, educația publică ulterioară este foarte puțin eficientă. Dacă ai libertatea de a te purta oricum cu o femeie sau un necredincios, nu îi vei privi niciodată ca egali. Iar libertatea de care ei se bucură o vei vedea ca pe un atac la adresa ta. De aici imposibilitatea fraternității.

Aici cultura libertății se întoarce împotriva celor care o practică cinstit. De aici necesitatea de a nu fi tolerant cu cei intoleranți. Iar cei care au susținut contrariul, în numele unei diversități fără noimă, le-au creat teroriștilor spații protejate de indocrinare a copiilor de ieri. Tinerii gata să ucidă astăzi.

Dacă ei așa cred că își câștigă locul în Paradis, nu prea ai ce să le faci. În zona de valori personale este aproape imposibil de umblat. Freud numește asta supraeul, partea inconștientului unde se regăsesc valorile și interdicțiile primite din educația timpurie, care ne cenzurează sau nu pulsiunile din “zona întunecată” . O zona pe care o cunoaștem foarte puțin și o controlăm și mai puțin. Fără o dezvoltare armonioasă aici, putem deveni oricând fiare.

Voltaire numea fanatismul o boală a rațiunii, aproape imposibil de vindecat. Trebuie prevenită prin educație.

Dar cum să educi un copil în spiritul libertății la școală, dacă el are o altă educație, mai puternică, în altă parte?

Ultimii teroriști care au lovit în Franța au același profil: tineri cu creierul spălat, gata să ucidă pentru a ajunge mai repede în Paradis. Cel care l-a omorât pe profesorul Paty își căuta o țintă, profesorul a fost o alegere printre altele. Totul a fost în neregulă acolo: părintele care s-a crezut liber să instige public la violență împotriva profesorului, care s-a simțit liber să se ducă să ceară socoteală la școală, predicatorul islamist care s-a simțit liber să îl însoțească, deși nu avea nici o competență și știa că este fișat de poliție. Toată această serie de libertăți este aberantă. Acum sunt la închisoare și locurile de educație alternativă au început să fie închise. Musulmanii care fac parte din cultura franceză le-au indicat de mult. Sunt primii care refuză identitatea islamistă pentru copiii lor. Au tot spus că aceștia nu trebuie lăsati liberi să își predice ura. On se faire avoir, vous allez voir.

Rousseau spunea, acum trei sute de ani, că educația religioasă nu este potrivită pentu copii. Pentru că aceștia nu pot înțelege misterele religioase și nu vor putea ieși din paradigma învățată de timpuriu niciodată. Practic nu vor fi niciodată cu adevărat liberi, la maturitate. Urgența salvării sufletului îi face un teren fertil pentru o intoleranță ucigătoare, care îi poate împinge oricând la acțiune. Pare un text scris astăzi, nu?

În spațiul cultural creștin s-a rezolvat asta, nu se mai învață copiii să fie agresivi cu ereticii, sectarii și necredincioșii, cum ar fi evreii. Există o confluență a culturii religioase și cea republicană a libertății. Într-un fel, laicitatea a câştigat. Dovadă că glumele despre creștini nu produc victime. Nici măcar cele de un prost gust absolut din Charlie. Neutralitatea religioasă, respectarea pașnică a Celuilalt și umor, fără nici o restricție, acestea sunt ingredientele culturii franceze ale libertății. Care sper să poată fi practicată în pace de acum încolo

Vă invit să citiţi o replică foarte potrivită scrisă în limba română de Jean-Michel Bérard, un francez care cunoaşte foarte bine România:

Sunt pe deplin de acord cu analiza autorului despre capcana pe care propriile noastre valori o pot reprezenta pentru noi francezii, atunci când le acordăm celor care nu le împărtășesc, și care totuși trăiesc pe solul nostru. De asemenea, observ că discursul politicienilor de la noi evocă cât mai des Republica și valorile sale, și tot mai rar… Franța.

Cu toate acestea în primul rând este ea, Franța, care este atacată pentru ceea ce reprezintă. Franța nu este doar o zonă geografică în care locuiesc francezii. Este și o construcție mentală: există doar dacă femei și bărbați care trăiesc acolo se recunosc ca francezi, ca parte din lunga sa istorie.

Aș fi mai nuanțat în ceea ce privește emanciparea pe care o reprezentă laicitatea, cel puțin așa cum se practică în prezent în țara noastră. Concepută inițial pentru a separa politica de religie și pentru a relega religia în sfera privată, a fost din păcate însoțită de o deculturare dramatică. Atât de mult încât poezia lui Victor Hugo, de exemplu, devine grea de descifrat astăzi pentru școlari.

Putem să ne înțelegem istoria, geografia, peisajele, artele, pictura, sculptura, muzica, literatura, într-un cuvânt tot ceea ce face identitatea noastră ca francezi, dacă ne ignorăm rădăcinile creștine?

Eu cred că nu. Iar laicitatea așa cum e aplicată azi nu le poate înlocui, mai ales atunci când este confundată cu ateismul – și este din ce în ce mai mult cazul – că acest husar negru care îl ceruse primarului comunei să să dea jos crucea plasată la intrarea cimitirului, pentru că îi jignea vederea de cetățean laic. Semnul cel mai rău nu este că un prost face un astfel de recurs, dar că a fost necesar să se pronunțe Consiliul de stat, pentru ceea ce relevă de fapt din bunul simț.

Este revelator al unei țări fără rădăcini.  Natură urăște golul și, dacă Creștinismul se stinge treptat în Franța, Islamul este o religie care este dimpotrivă, cuceritoare…


Jean-Michel Bérard este un cetăţean francez, de 48 de ani care a descoperit România în iulie 1990, S-a îndrăgostit întâi de ţara noastră şi apoi de o româncă. A învăţat limba română ca autodidact, fiind şi pasionat de literatură. A înfiinţat o societate comercială în Bucovina în 1995, regiunea soţiei, dar cum nu a reuşit să răzbească prin corupţia locală, s-am hotărât să se întoarcă în Franţa cu tot cu mica sa familie, în 1996. A continuat să ţină legătura cu România, să o viziteze des şi să publice articole despre noi în presa franceză. Azi locuieşte în Lorena împreună cu soţia şi cei doi copii.

  • Tags
  • cultură
  • educație
  • Franța
  • identitate
  • laicitate
  • libertate
  • terorism

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Câteva fragmente din „Visul lui Ezechiel”, de Augustin Ioan
Previous article Sergiu Klainerman: De ce voi vota cu Trump
[ Ciprian Apetrei ]

[ Ciprian Apetrei ]

Related Posts

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ
February 25th, 2021

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)
February 23rd, 2021

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa
February 23rd, 2021

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.