• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Cum au declanșat trei pandemii anterioare schimbări masive în societate
Cum au declanșat trei pandemii anterioare schimbări masive în societate
Home
Cultura

Cum au declanșat trei pandemii anterioare schimbări masive în societate

November 18th, 2020 Andreea Iulia Scridon Andreea Iulia Scridon Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol pentru The Conversation de Andrew Latham, professor de științe politice la Macalester College

Înainte de luna martie a acestui an, puțini oameni credeau că boala ar putea fi un factor semnificativ în istoria umană.

Trei ciume anterioare ar putea da câteva indicii despre modul în care COVID-19 ar putea îndoi arcul istoriei. Precum afirm în cursul meu „Plagues, Pandemics and Politics” („Ciume, pandemii și politică”), pandemiile tind să afecteze umanitatea în trei moduri.

În primul rând, pot modifica profund viziunea fundamentală a unei societăți asupra lumii. În al doilea rând, ele pot răsturna structuri economice de bază. Și, în cele din urmă, pot influența luptele de putere între națiuni.

Boala stimulează apariția Occidentului creștin

Ciuma Antonină și geamăna ei, Ciuma lui Ciprian – ambele fiind cauzate de o tulpină de variolă – au devastat Imperiul Roman între 165 și 262 d.Hr. S-a estimat că rata combinată a mortalității cauzate de pandemie era undeva la un sfert până la o treime din populația imperiului.

Rata este îngrozitoare, dar numărul deceselor ne spune doar o parte din poveste. Acest lucru a declanșat, de asemenea, o transformare profundă în cultura religioasă a Imperiului Roman.

În ajunul Ciumei Antonine, imperiul era păgân. O mare parte a populației venera mai mulți zei și spirite și credea că râurile, copacii, câmpurile și clădirile aveau fiecare spiritul lor.

Creștinismul, o religie monoteistă care avea puține în comun cu păgânismul, avea doar 40.000 de adepți, nu mai mult de 0,07% din populația imperiului.

Cu toate acestea, într-o generație de la sfârșitul Ciumei lui Ciprian, creștinismul devenise religia dominantă în imperiu.

Cum au afectat aceste pandemii gemene această transformare religioasă profundă?

În lucrarea sa fundamentală The Rise of Christianity, Rodney Stark susține că aceste două pandemii au făcut din creștinism un sistem de credințe mult mai atractiv.

În timp ce boala era efectiv incurabilă, îngrijiri paliative rudimentare – furnizarea de alimente și apă, de exemplu – puteau stimula recuperarea celor prea slabi pentru a se îngriji singuri. Motivați de caritatea creștină și de o etică a îngrijirii bolnavilor – și facilitate de rețelele sociale și caritabile extinse în jurul cărora era organizată biserica timpurie – comunitățile creștine ale imperiului erau dispuse și capabile să ofere acest tip de îngrijire.

Romanii păgâni, în schimb, au ales fie să fugă de focarele de ciumă, fie să se autoizoleze în speranța că vor fi cruțați de infecții.

Acest lucru a avut două efecte.

În primul rând, creștinii au supraviețuit ravagiilor acestor plăgi cu rate mai mari decât vecinii lor păgâni și au dezvoltat mai repede niveluri ridicate de imunitate. Văzând că mai mulți dintre compatrioții lor creștini au supraviețuit peste ciumă – și au atribuit acest lucru fie favorii divine, fie beneficiilor îngrijirii oferite de creștini – mulți păgâni au fost atrași de comunitatea creștină și de sistemul de credințe care a stat la baza ei. În același timp, îngrijirea păgânilor bolnavi le-a oferit creștinilor oportunități fără precedent de evanghelizare.

În al doilea rând, Stark susține că, deoarece aceste două ciume au afectat în mod disproporționat femeile tinere și gravide, rata mai mică a mortalității în rândul creștinilor s-a tradus într-o rată a natalității mai mare.

Efectul net al tuturor acestor lucruri a fost acela că, în aproximativ un secol, un imperiu în mod esențial păgân s-a aflat pe cale de a deveni majoritar creștin.

Ciuma lui Iustinian și căderea Romei

Ciuma lui Iustinian, numită după împăratul roman care a domnit din 527-565 d.Hr, a sosit în Imperiul Roman în 542 d.Hr și nu a dispărut decât în ​​755 d.Hr. În cele două secole de recurență, a ucis aproximativ 25% până la 50% din populație – între 25 și 100 de milioane de oameni.

Această pierdere masivă de vieți umane a afectat economia, declanșând o criză financiară care a epuizat cuferele statului și a handicapat armata cândva puternică a imperiului.

În est, principalul rival geopolitic al Romei, Persia sasanidă, a fost, de asemenea, devastat de ciumă și, prin urmare, nu a fost capabilă să exploateze slăbiciunea Imperiului Roman. Dar forțele califatului islamic Rashidun din Arabia – care fusese mult timp îngrădit de romani și sasanieni – au fost în mare parte neafectate de ciumă. Motivele pentru acest lucru nu sunt bine înțelese azi, dar probabil au o legătură cu izolarea relativă a califatului de marile centre urbane.

Înainte de pandemie, lumea mediteraneană fusese relativ unificată de comerț, politică, religie și cultură. Ceea ce a reieșit a fost un trio fracturat de civilizații care luptau pentru putere și influență: una islamică în bazinul estic și sudic al Mediteranei; una greacă în nord-estul Mediteranei; și una europeană între Marea Mediterană de vest și Marea Nordului.

Această ultimă civilizație – ceea ce numim acum Europa medievală – a fost definită de un sistem economic nou, distinctiv.

Înainte de ciumă, economia europeană se baza pe sclavie. După ciumă, scăderea semnificativă a rezervelor de sclavi i-a obligat pe proprietarii de terenuri să acorde parcele muncitorilor nominal „liberi” – iobagi care lucrau terenurile stăpânului și care căpătau în schimb protecție militară și anumite drepturi legale din partea stăpânului.

Semințele feudalismului au fost plantate.

Moartea neagră a Evului Mediu

Moartea neagră a izbucnit în Europa în 1347, ucigând între o treime și o jumătate din totalul populației europene de 80 de milioane de oameni. Dar a ucis mai mult decât oamenii. Până la epuizarea pandemiei la începutul anilor 1350, răsărise deja o lume distinct modernă – o  lume definită de muncă liberă, inovație tehnologică și o clasă de mijloc în creștere.

Înainte de apariția bacteriei Yersinia pestis în 1347, Europa de Vest era o societate feudală suprapopulată. Munca era ieftină, iobagii aveau o putere de negociere redusă, mobilitatea socială era împiedicată și existau puține stimulente pentru creșterea productivității.

Dar pierderea atâtor vieți a zguduit o societate osificată.

Lipsa forței de muncă le-a dat țăranilor mai multă putere de negociere. În economia agrară, acesta a încurajat, de asemenea, adoptarea pe scară largă a tehnologiilor noi și existente – plugul de fier, sistemul de rotație în trei câmpuri și fertilizarea cu gunoi de grajd, toate acestea crescând semnificativ productivitatea. Dincolo de mediul rural, criza aceasta a avut ca rezultat inventarea unor dispozitive care economisesc timp și forță de muncă, cum ar fi tipografia, pompe de apă pentru scurgerea minelor și arme cu praf de pușcă.

La rândul lor, eliberarea de obligațiile feudale și dorința de a urca pe scara socială i-au încurajat pe mulți țărani să se mute în orașe și să se angajeze în meserii și meșteșuguri. Cei mai de succes au devenit mai bogați și au constituit o nouă clasă de mijloc. Acum își puteau permite mai multe bunuri de lux care nu puteau fi obținute decât dincolo de frontierele Europei, iar acest lucru a stimulat atât comerțul pe distanță lungă, cât și navele cu trei catarge mai eficiente, necesare pentru angajarea în acel comerț.

Creșterea bogăției noii clasei de mijloc a stimulat de asemenea patronajul artelor, a științei, a literaturii și a filozofiei. Rezultatul a fost o explozie de creativitate culturală și intelectuală – ceea ce numim acum Renașterea.

Viitorul nostru prezent

Aceste fapte nu sunt un argument pentru ideea că pandemia COVID-19, încă în desfășurare, va avea în mod similar rezultate extraordinar de dramatice. Rata mortalității COVID-19 nu este cu nimic asemănătoare cu cea a ciumelor discutate și, prin urmare, consecințele pot să nu fie la fel de seismice.

Dar există câteva indicii că ar putea fi.

Vor spulbera eforturile ineficace ale societăților deschise din Occident de a face față virusului credința în democrația liberală deja șovăitoare, creând un spațiu în care alte ideologii să evolueze și să metastazeze?

În mod similar, COVID-19 ar putea accelera o schimbare geopolitică în echilibrul de putere dintre SUA și China care este deja în curs. În timpul pandemiei, China a preluat conducerea globală în furnizarea de asistență medicală altor țări ca parte a inițiativei sale „Health Silk Road”/„Drumul Mătăsii Sănătății”. Unii susțin că eșecul Americii de a conduce și succesul relativ al Chinei ar putea foarte bine să dinamizeze ascensiunea Chinei către o poziție de lider global.

În cele din urmă, COVID-19 pare să accelereze dezlegarea unor modele și practici de muncă de multă vreme stabilite, cu repercusiuni care ar putea afecta viitorul turnurilor de birouri, al marilor orașe și al transportului în masă, pentru a numi doar câteva dintre acestea. Implicațiile acestei evoluții și ale dezvoltărilor economice care o acompaniază se pot dovedi la fel de profund transformatoare ca cele declanșate de Moartea neagră în 1347.

 

Articol original: How 3 prior pandemics triggered massive societal shifts

Traducere realizată pentru Marginalia de A.I. Scridon.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Savian Boroancă: 3 „certuri” între politică şi economie
Previous article Tirania teoriei
Andreea Iulia Scridon

Andreea Iulia Scridon

Andreea Iulia Scridon este o scriitoare și traducătoare româno-americană. Născută în România, a emigrat împreună cu părinții în Statele Unite în copilărie și a crescut în Florida. A studiat Literatură comparată la King’s College London și Scriere creativă la Universitatea Oxford. Este asistent de redacție la Asymptote Journal și la Oxford Review of Books. A tradus „Șoarecele B și alte povestiri” de Ion D Sîrbu în engleză, precum și poeziile lui Traian T. Coșovei împreună cu Adam J. Sorkin. Ambele cărți vor fi publicate de edituri din Marea Britanie în 2020. Interese de cercetare actuale: literatura de sertar, istoria artei, estetică.

Related Posts

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”
February 19th, 2021

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Despre nefericire în era digitală
February 13th, 2021

Despre nefericire în era digitală

Robert Musil: Nimic mai deplorabil decat acei predicatori seculari-liberali si universitari...
February 9th, 2021

Robert Musil: Nimic mai deplorabil decat acei predicatori seculari-liberali si universitari...

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Minunile limbajului obișnuit Uncategorized

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.