• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
D. P. Aligica: Despre religie, cercetarea ei stiintifica si performata economica moderna
D. P. Aligica: Despre religie, cercetarea ei stiintifica si performata economica moderna
Home
Uncategorized

D. P. Aligica: Despre religie, cercetarea ei stiintifica si performata economica moderna

May 2nd, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

O avanpremiera editoriala, Editura Humanitas. Va intra in productie vara acesta, va fi la raft cel mai probabil in septembrie: Avutia religiilor. Economia politica a credintei si apartenentei religioase de Robert Barro si Rachel McCleary,  ambii de la Harvard. (Da: este chiar Robert Barro, marele economist, nu e confuzie, unul dintre cei mai influenti economisti ai lumii, cel cu “echivalenta Ricardo-deViti-Barro”). Am coordonat proiectul Humanitas lucrand cu Teodora Nichita si Victoria Deliu, ambele de la Universitatea Bucuresti.

Este o introducere in unul dintre cele mai remarcabile, importante si fascinante domenii de cercetare sociala: relatia dintre religie, comportamentul uman si performata economica, o tema perena care defineste ca un fir rosu evolutia stiintelor sociale moderne. Barro si McCleary ofera ceea ce cred ca este cea mai concisa, penetranta si informativa introducere in evolutiile din ultimele decenii in acest domeniu. Sunt evolutii definite de doua elemente: 1. Folosirea noilor instrumente –aparat teoretic si analitic- derivate din stiinta economica. 2. Utilizarea unor date si abordari de factura  statistica si econometrica pentru a testa sau stabili parametrii empirici ai fenomenelor studiate.

Cartea pur si simplu face un tur de forta si pune la dispozitia cititorului neinitiat cam tot ceea ce s-a facut si s-a publicat relevant in domeniu in ultimele decenii.

Rezultatele pot suna socant pentru cititorul care functioneaza in universul mediatic propagandistic curent, dominat de naratiuni de factura ideologica ce sunt prezentate ca fiind “stiintifice”, adica in aliniament cu “spiritul stiintific al vremurilor”, calibrat politic corect. Va constata cum cercetarile oneste arata cu totul altfel si dau cu totul alte ipoteze si rezultate decat cele vehiculate pe canalele de propaganda oficiala si in cercurile academice in care “activismul” si “studiile” opereaza sub pretext academic.

Socul va fi asadar destul de mare in momentul in care, pe masura ce inainteaza in substanta cartii, cititorul realizeaza cat de atent si cat de clar si bun simt si transparent sunt operationalizate studiile in cauza din punct de vedere metodologic si tehnic. Dar socul va fi imens cand acest prezumptiv cititor de buna credinta – prizonier al unei viziuni presetate de o propaganda ce se prezinta drept stiinta- va ajunge sa descopere rezultatele unor asfel de studii. Sa repetam, studii de natura statistica si econometrica:

Sa dam un exemplu. Ce spun autorii:

“Am ajuns la concluzia că, totuși, credințele religioase – îndeosebi cele în rai și iad – continuă să influențeze și să potențeze creșterea economică. Mai exact, am observat cum credințele religioase, mai degrabă decât apartenența activă religioasă (măsurată prin participarea la slujbe si cult), reprezintă factorul determinant în acest sens privind creșterea economică. Putem spune că prin acest studiu am devenit mai weberieni decât Weber însuși, din moment ce el nu ar fi anticipat aceste rezultate, obținute în urma analizei datelor din secolele XX și XXI.”

Ce spun, mai precis, autorii? Daca operationalizam religia ca (a) sistem de credinte sau ca (b) sistem de practici si apartenenta sociala si apoi corelem cu (c) o masura sau alta de performata economica, se dovedeste că, totuși, „credințele religioase – îndeosebi cele în rai și iad – continuă să influențeze și să potențeze creșterea economică intr-o masura mai mare decat simpla afiliere sau participare social-cultica”.

In trecut (lasand la o parte fanaticii antireligiosi care isi preambaleaza concluzii gata stabilite in retorici analitice) se credea de catre cercetatorii seriosi ca factorul cheie este (b) practici si apartenenta sociala, de obicei operationalizate statistic prin conceptul de „capital social” sau cel de „incredere”. Iata insa ca cel putin la acesta ora, cu datele si analizele la zi, lucrurile par sa incline mai mult in directia celuilalt lant cauzal, cel care face direct din credinte si doctrina factorul cheie…

Sa dam cuvantul autorilor:

„Dacă creșterea economică este încurajată de credințele religioase, mai degrabă decât de apartenența participativă, atunci cea din urmă poate fi productivă doar atunci când contribuția sa la intensificarea credințelor depășește utilizarea resurselor pe care le utilizează făcându-le indispensabile unor utilizări alternative (timpul petrecut la activitățile religioase și la rugăciunea personală și fondurile alocate lăcașurilor de cult și clerului). Capitalul social al religiei (slujbe, ritualuri, educația religioasă) este util, din această perspectivă, doar în măsura în care insuflă și consolidează credințele religioase”.

Atfel spus, pe aceasta linie de analiza identificam si o modalitate de a intelege, practic, operational care sunt implicatiile observatiilor de mai sus:

„Rezultatele noastre arată că, dată fiind o credință religioasă, cu cât sunt alocate mai multe resurse religiei formale –ritual, cult, socializare etc- , cu atât este mai probabil ca sectorul religios să fie mai puțin productiv. Mai precis, observațiile noastre sunt în dezacord cu punctul de vedere conform căruia religia este doar una dintre nenumăratele modalități de a genera capital social. De fapt acesta din urmă este adevăratul factor-cheie în dezvoltarea economică.”

Cercetarile reflectate in carte reformuleaza astfel o tema clasica: continutul concret, doctrinal, ideile sau viziunile in care cred oamenii, conteaza. Continutul doctrinar poate face diferenta/e. Asta vine cumva impotriva teoriilor functionaliste care spun ca oamenii cred oricum in ceva – e in natura lor sa creda- si ca ce e important sa aiba ceva, orice, in care sa creda (ca este marxism, ecologism, samanism, progresism, satanism, comunism etc.) functia psiho-sociala conteaza, nu continutul doctrinal…

Dar cercetarile mai spun ceva, un mesaj mai degraba pentru liderii religiosi, un semnal de alarma: Investitia in infrastructura, cult, participare si socializare este viabila numai pana la un anumit punct. Dincolo de acest tip de investitie religioasa, daca nu are loc o revitalizare in continutul concret, doctrinar al credintei, daca nu are loc o constanta reintarire si recalibrare a aspectului de substanta doctrinara a acesteia, impactul religiosului si religiozitatii va ramane anemic sau nevalorificat asa cum s-ar dori…

Ceea ce am prezentat mai sus este doar una dintre liniile de analiza ale cartii. Cititorul va avea ocazia sa descopere si alte teme si sa aiba si alte surprize similare….

Sunt conculziile si rezultate respective contestabile? Absolut. Abordarea stiintifica este deschisa,  gata oricand sa isi revizuiasca concluziile, asumptiile si metoda… Dar este o abordare onesta si competenta tehnic. Si intr-o lume in care cenzura ideologica, propaganda si abuzul intelectual sunt regula, nu exceptia, este important sa ne luam ca repere abordari care poate ca nu ne convin in concluzii si implicatii dar care au cel putin garantia onestitatii intelectuale…

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ciprian Apetrei. Farmecul cumpărăturilor de sâmbătă dimineața
Previous article Melania Cincea. Interviu Tatiana Niculescu: „Nae Ionescu e ca o piesă de puzzle fără de care universul românesc interbelic nu poate fi întreg”
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie
April 6th, 2021

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Minunile limbajului obișnuit
February 25th, 2021

Minunile limbajului obișnuit

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități
February 14th, 2021

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.