D. P. Aligica: Evolutii halucinante, conspirationism si o misiune aproape imposibila

Doi prieteni romani de facebook, foarte onorabili, au avut o disputa de o natura care -ne place sau nu- mai toti o vom trai, intr-un fel sau altul, in perioada ce vine. Esenta ei: cat de suspiciosi trebuie sa fim fata de autoritatile politice si elitele economice, intelectuale si mass media globale? Cat de departe trebuie sa mergem in a urmari cui bono, lantul si logica banilor si intereselor in descifrarea absolut bulversantelor si greu de inteles evolutii din ultima vreme? De unde incepe si unde se termina scepticismul sanatos si de unde incepe conspirationismul?

Se detaseaza doua tabere: cei care inca mai dau credit elitelor occidentale (cele ruse sau chineze sunt de mult compromise) si care inca mai asculta linia de propaganda data de mass media oficiale din occident. Si cei care refuza sa mai crediteze chiar si pe occidentali.

Cred ca, in conditiile date, a fi excesiv de circumspect cu privire la elitele decidente si autoritatile occidentale si a ridica ipoteze si semne de intrebare cu privire la ce fac si de ce fac, e ceva pozitiv si dezirabil. In acelasi timp, odata intrati in acest exercitiu de scepticism si cui bono trebuie sa fim alerti la a nu cadea in extrema conspirationista. A tine un echilibru intre aceste doua directii va fi sarcina cea mai dificila in interiorul minoritatii care incearca sa gandeasca pe cont propriu si sa inteleaga ce se inampla si in acelasi timp sa ajute la restabilirea echilibrului si increderii publice.

Tind sa cred ca in acest moment NU gresim daca suntem excesiv de circumspecti si alerti. Ne place sau nu, suntem obligati sa fim extrem de circumspecti la tot ceea ce apare public in aceste conditii de evolutii fara precedent istoric…

Evolutiile din ultima vreme au bulversat absolut tot ceea ce era certitudine, incredere si buna credinta publica in lumea civilizata. Cine ar fi imaginat acum cateva luni ca ceea ce credeam cu totii relativ la comunitatea stiintifica, la cercetare si rezultatele ei, incredera colectiva in “oamenii de stiinta” se va dovedi atat de naiv si chiar stupid? Cine putea sa creda ca e posibila atata confuzie, haos, contradictie, incompetenta si aberatie si iresponabilitate emanate de la cele mai “competente” si “prestigioase” surse epistemice?

Cine putea crede, de exemplu, ca problemele cu modele epidemiologice sau analizele tehnice ce stau la baza unor decizii publice de viata si de moarte nu erau doar lipsa de date? Ci defecte structurale de constructie? Simple erori tehnice. Cum sa spui conspirationistilor ca probabil e o eroare umana, si nu un plan deliberat menit sa sustina alarmisul, asa cum ei au afirmat tot timpul?! Ce poti sa le mai spui oamenilor acum? Ca sa vezi, ca au fost greseli oneste, ca asa functioneaza stiinta, trial and error….

Dar pana acum le-am spus ca “the science is settled” si ca luam decizii globale cu implicatii formidabile pe raze si mai mari de actiune si  mai complexe si cu grade possible  de risc in eroare si mai mari, pe baze epistemice sigure.  Pentru ca “Stiinta”. Si cine isi pune semne d eintrebare este stigmatizabil si ostracizat. Iar acum, cand e ceva palpabil si pe  care il inteleg si observa nemijlocit in viata publica si personala, ce vad oamenii simpli? Un fiasco de proportii globale…  Si atunci ce poti sa le mai spui oamenilor acum, cand cele mai bizare teorii ale conspiratiei par sa fie validate de ceea ce ei vad cu ochiul liber?

Cine ar fi crezul acum cativa ani ca dezvaluirile de culise ce se rostogolesc, aproape halucinant, in America, in ultimele zile, ar putea fi o descriere a realitatii curente a sistemului American, la varful varfului, nu o absurda teorie a conspiratiei? Cine ar fi crezul ca gradul de coruptie din inima serviciilor de securitiate si lege si ordine din SUA se poate ridica la nivelul pe care in mod normal il asociam cu o tara din America Latina sau coruptia postcomunista din Estul Europei?

Cine ar fi crezul ca putem ajunge sa analizam ca probabila conjectura ca mass media Americane pot functiona ca un sistem de propaganda si manipulare deliberata, operand in sustinera unor manevre si lovituri de forta orchestrate la varful sistemului politic American, cu complicitati explicite sau tacite in toate structurile aparatului de putere si guvernanta al SUA si cu aprobarea unei bune parti a elitei intelectuale? Doar cei pe care acum ceva vreme i-am fi numit dezaxati ai teoriei conspiratiei…

Si iata ca realitatea ne arunca brutal in fata una dintre cele mai incredibile situatii…. Avem deci o sarcina extraordinar de grea. Dileme extreme ne confrunta. Cat de suspiciosi trebuie sa fim? Cat de departe trebuie sa mergem in descifrarea absolut bulversantelor si greu de inteles evolutii din ultima vreme? De unde incepe si unde se termina scepticismul sanatos si de unde incepe conspirationismul?

Si cum putem sa raspundem inteligent si onest, fara sa distrugem cu totul increderea publica in institutiile liberalismului si democratiei ce definesc civilizatia occidentala? Si mai ales, cum putem sa facem asta in conditiile in care mass media –care trebuiau sa fie instrumentul si aliatul nostru principal in toata povestea asta sordida- plus marile corporatii din domeniul IT si comunicatii par sa functioneze pe cealalta parte a baricadei… O sarcina extraordinar de grea…. Aparent, misiune imposibila…