• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
D. P. Aligica. Sa reamintim miza; pentru ca oamenii acestia vorbesc mult dar habar nu au ce spun…
D. P. Aligica. Sa reamintim miza; pentru ca oamenii acestia vorbesc mult dar habar nu au ce spun…
Home
Filozofie politică

D. P. Aligica. Sa reamintim miza; pentru ca oamenii acestia vorbesc mult dar habar nu au ce spun…

February 10th, 2021 [ Dragoș Paul Aligică ] [ Dragoș Paul Aligică ] Filozofie politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Este un moment bun sa reamintim miza: Cand oamenii (inclusiv cei “de dreapta” )  vorbesc despre capitalism si liberalism ca despre ceva cu bogatasi, burghezi, masini, bani, conturi bancare, proprietati imobiliare etc., nu fac decat sa repete niste mantre de secol 19 -nici macar de secol 20- inadecvate si perimate, dupa orice standard intelectual decent si onest. E bine de stiut: Vorbesc mult, pretind ca stiu, sunt agresivi si autosuficienti dar habar nu au ce spun.

Toata povestea despre economia de piata, capitalism, dreapta etc. nu este despre bani, avutie, clase sociale, iahturi, vile, conturi bancare, succes etc.. Este inainte de orice despre un lucru major si absolut remarcabil in isoria umanitatii: despre ordinea sociala a libertatii. Despre idealul ei.

O ordine sociala in care oamenii sunt liberi sa-si urmeze planurile si inclinatiile si in masura in care ceilalti din jur gasesc ca e de interes sa le sustina, le sustin. Altfel: tolerezi. Traiesti si ii lasi si pe altii sa traiasca. Coexisti. Nimeni nu te obliga sa sponsorizezi ceea ce nu pretuiesti. Iti place ceva, te bucuri de acel ceva daca e la liber, eventual faci o oferta in bani daca e contra-cost. Nu iti place. Tolerezi. Mergi mai departe.

Fiecare ofera ceva semenilor (un produs, un serviciu, o iluzie) si semenii decid liberi daca ceea ce are de oferit merita sa fie sponsorizat sau nu. Asta e piata libera. E un sistem generalizat de schimb reciproc intre oameni liberi. Ai ceva de oferit – munca, idei, vise, satisfactia unor orgolii, poezie etc. – si gasesti pe cineva care e interesat in oferta, oricat de nevaloroasa ar parea altora: asta e tot. Sunteti liberi sa faceti tranzactia. Nu gasesti: e problema ta. Probabil ar trebui sa oferi altceva semenilor. Ceva care va fi mai pretuit decat actuala ta oferta.

Acum, ca se intampla ca unii ofera lucruri, servicii, iluzii pe care multi le pretuiesc ca atare si sunt gata sa le plateasca cu bani buni, e o externalitate a sistemului. De aici bogatia. In ordinea ideala a acestui sistem, in acest sistem bogatia vine dintr-un singur lucru: oferi ceva ce atii vor.

Nu din faptul ca esti la pupitrul de control al statului. Nu din faptul ca ai mana bagata in sistemul de redistributie al statului. Nu din faptul ca esti asociat cu aparatul administrativ si poti extrage rente din asta. Si nicidecum nu vine din faptul ca abuzezi de o pozitie de monopol in sistem. Nu. Avutia vine dintr-un singur lucru: ai oferit ceva si ai gasit oameni care sunt foarte interesati in ceea ce oferi, iar oamenii au libertatea de a alege intre oferte concurente. Iar sistemul lasa libertate de intrare in arena competitiei pentru oricine vrea sa faca o contra-oferta.

Pe scurt: sistemul libertatii nu este neparat despre bogatie desi “intamplarea” face ca este cel mai mare creator de avutie din istorie. Sistemul este despre oameni liberi si responsabili, interactionand intre ei liberi printr-un cadru institutional care creeaza si recunoaste valoare sociala si economica, in conformitate cu ce crede fiecare individ liber, nu autoritatile sau guvernantii. Din aceste interactiuni rezulta avutia generala. Fiecare om cauta sa fie util celorlalti. Asa se produce valoare si “crestere economica”.

Asadar: fiecare om cauta sa fie util celorlalti. Sau nu. E liber sa faca ce vrea. Atat. E bine sa ne amintim asta mereu si mereu. Ordinea sociala clasic-liberala nu este despre bogatasi, burghezi, masini, bani, succes in viata. Este despre un tip unic de sistem social in care Statul este un garant al ordinii sociale a libertatii bazate pe schimbul reciproc voluntar de bunuri si servicii intre oameni. Oameni convietuiesc, coexista in toleranta si sunt lasati in pace sa isi vada de viata si treburile lor. E un sistem al toleratiei reciproce si relatiilor voluntare de schimb si de convietuire. Atat.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Milan Kundera explica totul; si totul devine limpede si evident...
Previous article Câteva fragmente din „ Un domn foarte bătrân cu niște aripi uriașe”, de Gabriel García Márquez
[ Dragoș Paul Aligică ]

[ Dragoș Paul Aligică ]

DRAGOS PAUL ALIGICĂ - publicist roman avand afilieri academice la Universitatea din Bucuresti in Romania si George Mason University in SUA. Mai multe despre el la: www.aligica.com

Related Posts

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare
February 23rd, 2021

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?
February 12th, 2021

Ce se întâmplă atunci când nimeni nu mai știe ce este libertatea?

John Stuart Mill: „Cei ce refuză să asculte o opinie deoarece sunt siguri că ea este greşită presupun că certiudinea lor este unul şi acelaşi lucru cu certitudinea absolută”
February 8th, 2021

John Stuart Mill: „Cei ce refuză să asculte o opinie deoarece sunt siguri că ea este greşită presupun că certiudinea lor este unul şi acelaşi lucru cu certitudinea absolută”

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.