• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dalina Bădescu. Arta Gratis (II) – Percepția culturală
Dalina Bădescu. Arta Gratis (II) – Percepția culturală
Home
Artă

Dalina Bădescu. Arta Gratis (II) – Percepția culturală

June 30th, 2019 Avatar Dalina Bădescu Artă, Cultura, Educație, Istoria ideilor comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ce este percepția culturală? A privi/a vedea

Percepția stă la baza oricărui tip de însușire a realului. Odată ce trecem prin experiența unei imagini, după ce am luat contactul inițial cu ea și i-am determinat înțelesul, o transformăm în ipoteză inactivă pentru orice altă intersecție viitoare cu ea. Acest mecanism de bază al cunoașterii, pornind de la percepții directe, este unul transformativ și, în cele mai multe cazuri, unidirecțional. Odată ce am experimentat arsura flăcării, nu vom mai putea niciodată să ne trecem mâna inocent pe deasupra ei fără să știm dinainte rezultatul nefast care, indiferent de stăruința noastră de a testa realitatea focului, nu se va schimba vreodată. Dacă acest tip de cunoaștere, bazat pe interacțiuni directe cu realitatea imediată, cu natura, este în mod aproape absolut unidirecțional, cel bazat pe simțurile care nu implică un contact fizic cu obiectul se poate schimba de-a lungul timpului, în funcție de experiențele de altă natură prin care trecem, construcții mentale artificiale[1].

Chiar dacă acțiunea mecanică rămâne aceeași, anume aceea de a privi, rezultatele diferă în funcție de experiențele anterioare care au modificat structura mentală a fiecărui privitor în parte. O experiență comună a tuturor oamenilor, indiferent de mediul de locuire din care provin, este trăirea religioasă, care implică un anume tip de privire, de mutare a modului de raportare la realitate dinspre profan înspre sacru. Realității de bază, celei percepute prin simțurile nealterate, i se adaugă un element nou, ce nu ține de mecanisme fiziologice, ci de construcții mentale, spirituale. Astfel, obiectul adorației iese din pura descriere materială sau funcțională și devine receptacolul unui întreg sistem de credințe și narații religioase. În mod particular, icoana nu este doar un lemn cu suprafața acoperită de ulei și diverși pigmenți, cum nu este nici măcar un portret amplasat sau nu în peisaj. Ea este sacră în sine, o manifestare directă a Divinității, care implică cunoașterea religiei și a convențiilor ce țin de aceasta. Aici, diferența între a privi ca acțiune mecanică, de primă instanță, și a vedea ca finalitate a unui întreg construct mental este cât se poate de clară și definitivă.

   

Alterarea realității prin trăirea religioasă este una fundamentală și extrem de puternică: a modelat geografii fizice și politice, și a schimbat de nenumărate ori firul istoriei. Un alt tip de trăire, derivată din cea religioasă, bazată tot pe alterări subtile ale percepției prin convenții anterioare, este cea culturală. Dacă manifestarea religioasă ține de o nevoie primordială a omului, indiferent de contextul larg în care acesta trăiește, cultura implică un minim nivel de confort și devine cu atât mai prezentă și mai complexă cu cât condițiile de trai se îmbunătățesc. De aceea, mediul urban este un generator mai eficient de cultură, locuitorii acestuia fiind și mai buni consumatori de produse culturale. Orașul conține în sine toate manifestările culturii, de la cele prezente și în rural (folclor, dansuri populare etc.) până la cele specifice lui, care au nevoie de condiții speciale (operă, balet, cinema etc.). Ceea ce noi numim cultură înaltă este, de fapt, acel tip de manifestare culturală care se poziționează cel mai departe de nevoile directe, fundamentale ale vieții. Așa cum dansul popular este un consum de energie brută, directă, prin mișcări repetitive și multiplicate de toți participanții, baletul lucrează cu subtilități ale posibilităților morfologice ale corpului uman, nu se adresează maselor și implică o înțelegere culturală anterioară. Experiențele culturale sunt, de fapt, inițieri într-o altfel de percepție a lumii, una care lucrează cu simțurile, dar nu se limitează la ele, una care pornește de la instinct, dar care se adresează intelectului, în diferitele lui grade de dezvoltare.

     

Peisajul devine, așadar, natura trecută prin filtrul cultural, și identificarea lui presupune stăpânirea unor instrumente specifice acestei percepții secundare. George Călinescu vorbește despre această schimbare de semiotică, relevând ca fiind posibilă uimirea în fața unui decupaj din natură doar pentru un subiect care a trecut prin experiența peisajului pictat. Un soare care de-abia se mai zărește prin nori amenințători și vânt puternic poate fi motiv de meditație estetică doar pentru un romantic, căci, cu siguranță, ciobanul are alte preocupări mai presante. Aici poate fi punctat un aspect fundamental în trăirea culturală, estetică, și anume acela al pasivității observatorului.

Întorcându-ne la instrumentarul specific percepției culturale, în special al celei care se bazează pe vizual, acesta presupune stăpânirea a cel puțin unui alt instrument în afara memoriei: decupajul. Decupajul înseamnă selectarea unui anumit segment relevant din întreg și eliminarea părților care disturbă inutil: este frumos un anumit chip din mulțime sau însăși mulțimea dintr-o piață sau poate întreaga piață dintr-un spațiu limitat de clădiri. Tablourile, fotografiile sau filmul, produse culturale prin excelență, educă ochiul privitorului spre decupaj, spre selecția unei compoziții delimitate din toate posibilitățile întregului.

           

[1] În sensul că nu au legătură cu experiența directă, nu sunt filtrate prin experiențe anterioare ce țin de social, politic, cultural etc.

 

Arta Gratis este un proiect de fotografie si de cercetare a mecanismelor perceptiei culturale al Dalinei Bădescu desfășurat între anii 2014-2018. În 2018 s-a publicat cartea Arta Gratis la editura TracusArte cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România.

  • Tags
  • artă
  • cultura contemporana
  • filosofia culturii
  • istoria artei
  • perceptie
  • psihologie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Liviu Pleșoianu, noua stea roșie
Previous article Marian Zulean. Linşajul public
Avatar

Dalina Bădescu

Related Posts

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă
March 30th, 2021

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.