• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dalina Bădescu. Harta și puterea, o poveste în trei părți
Dalina Bădescu. Harta și puterea, o poveste în trei părți
Home
Istorie

Dalina Bădescu. Harta și puterea, o poveste în trei părți

April 24th, 2019 Avatar Dalina Bădescu ALTFEL, Artă, Cultura, Educație, Istoria ideilor, Istorie comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Partea I. Antichitatea

Hărțile cu care suntem acum familiarizați, cele din aplicațiile de navigare sau planurile turistice ale orașelor pe care le vizităm, par la prima vedere să aibă un scop pur utilitar, fiind mai degrabă instrumente ale cunoașterii decât obiectul ei. Totuși, dacă privim în urmă, vom vedea că hărțile nu au fost niciodată simple reprezentări obiective ale lumii, ci au reflectat întotdeaua realitatea spirituală, socială, politică, aspirațiile și temerile vremurilor în care au fost realizate, astfel încât și cele mai banale hărți pe care le folosim azi ne pot dezvălui multe despre natura lumii prezente.

Spre deosebire de plan, harta a reprezentat încă de la apariția ei o încercare de luare în stăpânire a lumii la nivel simbolic. Planul, înțeles ca schiță arhitecturală sau cadastrală[1], a apărut cu mai bine de un mileniu înaintea primei hărți. Dacă acesta avea un scop clar utilitar, informativ, prima hartă a lumii ignora în mod clar orice normă inginerească, cartografică, și eliberată de constrângerile tehnice, arată o lume nevăzută, conformă cu credințele sau aspirațile celui care a realizat-o. De-a lungul istoriei ei, harta a încorporat în construcția ei credințele, înclinațile politice sau sociale ale vremurilor în care a fost făcută, fiind de fapt încă din primele momente un produs fundamental cultural.

Hartă satirică, 1870

Hărțile încep să apară într-un număr semnificativ în spațiul public la începutul secolului al XIX-lea[2], cunoscând un adevarat boom tipografic în ultimele decenii ale secolului respectiv, fapt datorat în mare parte nevoii de reprezentare grafică a unei situații politice într-o continuă schimbare, în care fiecare centimetru adăugat suprafeței unei țări însemna o nouă șansă pentru ca frații, tații sau iubiții să se întoarcă teferi acasă în urma unei alte bătălii câștigate. Mai mult, ziarele, în calitate de principal furnizor de noutăți, au înțeles puterea de impact a imaginii, care de multe ori nu avea nevoie de explicații suplimentare scrise, fiind în sine o sursă imediată de informare. Odată ajunsă în spațiul public, aceasta a devenit suport pentru expresia artiștilor vremii, pornind de la caricaturiști și ajungând mai departe în artele majore.

Pentru a înțelege modul în care harta s-a eliberat de normele de reprezentare cartografică și a devenit suportul comentariilor politice sau sociale la zi, trebuie mers înapoi în timp, în zorii civilizației babiloniene unde apare prima hartă.

 

Tabletă de lut babiloniană, prima hartă cunoscută a lumii,
Sippar, Mesopotamia, Irak. 700-500 BCE

Trasată în piatră, harta babiloniană arată lumea sub forma unui cerc secționat de linii ce reprezintă fluviile cunoscute din imediata vecinătate a Babilonului. Cercul, simbolizând uscatul, este înconjurat de oceanul infinit, cel care desparte lumea efemeră de cea a zeităților. Spațiul este identificat în funcție de triunghiuri exterioare, coordonatele oferite fiind probabil de altă natură decât cea geografică. Nefiind o proiectare la scară utilă, mare, astfel încât să fie recunoscută ca instrument de navigație sau administrativ, harta babiloniană răspunde altei nevoi, aceea de a comprima lumea creată și de a o supune înțelegerii umane[3].

Atlasul lui Ptolemeu din Geographia
copie sec. XV

Acest tip de abordare se regăsește și la Ptolemeu și la școlile de cartografie care-l succed și care creează ceea ce mai târziu va fi cunoscut sub numele de Atlasul lui Ptolemeu, nu doar pentru a transmite informații de natură geografică sau geometrică, ci și pentru a pune la dispoziție un suport de arhivare a întregului arsenal de cunoaștere și de cultură. Așadar, chiar dacă Atlasul oferă o imagine recognoscibilă a lumii, deci aparent mai precisă din punct de vedere geografic, el, în sine, este mai de grabă o cheie de organizare și înțelegere a textului ce însoțește imaginea grafică[4].

În lumea antică tradiția cartografică este ruptă de cultura romană, care renunță la tipul acesta de vizualizare a lumii cunoscute și aduce pentru prima dată în prim plan harta tehnică, de utilitate administrativă și militară. În ciuda faptului că nu s-au păstrat efectiv hărți din acea perioadă și, cu excepția Tabulei Peutingeriene, nici nu au fost reproduse ulterior, putem înțelege tipul de abordare pragmatic și materialist al romanilor din planurile cadastrale ce s-au păstrat atât în Roma cât și în provinciile Imperiului.

Parte a Tabulei Peutingeriane reprezentând teritorii din Transilvania actuală,
copie sec. XIII

În pofida faptului că Tabula Peutingeriană se deosebește din punct de vedere al execuției de planurile cadastrale, cele din urmă fiind proiecții exacte, la scară, a situației din teren, pe când harta arată o lume deformată, incorectă geografic, aceasta intră în sfera de interes și de execuție romană, fiind o formă care îndeplinește o funcție utilitară, aceea de a reprezenta cât se poate de precis distanțele dintre provinciile Imperiului. Acest aspect întărește ideea că romanii au renunțat la conceptul de hartă ca instrument de cunoaștere spirituală, în sine, și au dat naștere celui de-al doilea curent de abordare cartografică, cea pur tehnică, din care s-au eliminat toate celelalte ulizări înafara celei practice, ancorate în concret și în efemer.

O altă utilizare a hărții, de data aceasta sub formă de plan cadastral este Forma Urbis Romae ce servea cu precădere în administrație, organizând spațiul în funcție de drepturile de proprietate moștenite sau dobândite ale cetățenilor romani și mai ales în funcție de traseele urbane ce aveau în vedere templele, instituțiile publice, piețele, spații de agrement si de cultură etc. Proprietățile de interes public erau evidențiate suplimentar, cu linie dublă, aveau trecute denumirea, pe când cele private erau vag conturate. Planurile erau dispuse la vedere[5], aveau dimensiuni mari, erau trecute denumirile celor mai importante instituții și piețe, dar nu dispuneau de legenda grafică sau scrisă, așadar presupuneau o educație cartografică a destinatarilor dobândită anterior. Se poate presupune că educația se făcea prin prezentare directă, iar aceste planuri erau destinate unei anumite categorii sociale.

Reconstituire Forma Urbis Romae, 203-211 d.Hr

Fragment din Forma Urbis Romae (planul Severan)

Așadar, în acest punct harta devine un produs adresat unui public mai larg, un instrument de comunicare al Puterii, al Administrației. Realizarea unei hărți la aceste dimensiuni, pe suport de piatră, și dipunerea acesteia în spațiu public reprezenta atât gradul înalt de civilizație și tehnologie al Imperiului cât și încercarea de manipulare a spațiului urban. Această manipulare se realizează prin sublinierea unor spații de interes și, în același timp, prin camuflarea altora recurgându-se la omisiuni și la generalizări.

Cele două abordări cartografice vor conviețui în secolele ce au urmat căderii Imperiului Roman, și apoi Bizantin, într-un plan terțiar al interesului științific și spiritual, ieșind din sfera publică și regăsindu-se în lucrările abațiilor, Biserica devenind principalul arhivar și promotor al cercetării și al cunoșterii umane.

 

[1] A se vedea planurile parcelare de pe valea Camonica, Italia, Harta Bedolina (cca. 4.000 I.Hr), sau statuia lui Gudea, regele Langash ce ține în brațe planul templului său (cca. 1500 I.Hr)

[2] Tipul de reprezentare antropomorfă cu intenție politică a țărilor apare și în pe unele hărți de secol XVI, dar în tiraje foarte mici sau în Atlase, dar și acestea rare, raportate la circulația hărților în epoca modernă

[3] A se vedea Jerry Brotton. O istorie a lumii in 12 harti ,Editura Polirom, Colecția Historia, Iași, 2013, p.10-12

[4] Se presupune că Ptolemeu nu a trasat el însuși harta, ci doar a dat indicații despre felul în care ar trebui concepută, lăsând generațiilor viitoare să rezolve problema proiecțiilor, în special pentru emisfera sudică. Munca lui s-a concentrat în special pe strângerea și organizarea întregii științe cercetate până atunci, având acces la Biblioteca din Alexandria și intrând în contact cu numeroși călători.

[5] Planul cadastral roman era compus din bucăți enorme de marmură gravate, întocmit la o scară de aproximativ 1:240

  • Tags
  • artă
  • cartografie
  • harta
  • istoria culturii
  • istorie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Creștin și Creștinism - cuvinte tabu în vocabularul ideologiei (neo)marxiste
Previous article Rwanda, după un sfert de secol
Avatar

Dalina Bădescu

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.