Vă mai amintiți de scenariile prezentate drept certe, de dinaintea prezidențialelor, potrivit cărora Viorica Dăncilă nu va pierde funcția de premier pentru că o protejează Klaus Iohannis, pentru a fi sigur că îi va fi contracandidat în turul doi?
Pe acest argument ”imbatabil” s-au bazat predicțiile că moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, din 10 octombrie, nu va trece. Și tot raționamentul acesta rudimentar l-au invocat și când au prezis că guvernul Orban nu va fi învestit și că Viorica Dăncilă va rămâne la Palatul Victoria, pe post de premier zombie, până ce îi va fi servit pe tavă lui Iohannis al doilea mandat prezidențial.
Ei bine, același lucru se întâmplă acum cu scenariile privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, desființarea Secției Speciale și declanșarea alegerilor anticipate. Se brodează tot felul explicații alambicate al căror unic scop este de a da o aură machiavelică planurilor președintelui. În realitate, lucrurile sunt cât se poate de simple.
Nu există o agendă ascunsă. Ca și înainte de prezidențiale, Klaus Iohannis spune exact ce își dorește: alegeri pentru primari în două tururi, desființarea Secției Speciale, alegeri anticipate, ca prime măsuri dintr-o listă lungă. Nici Ludovic Orban nu are un plan secret. Nu doar că nu se opune niciunuia dintre obiectivele enunțate răspicat de președinte, dar este cât se poate de conștient că rămânerea sa în funcție depinde de îndeplinirea lor. În special, de alegerile anticipate! Singura temă de discuție între cei doi este cum să le atingă mai repede, cum să evite obstacolele, iar efectele să fie maxime.
Există numeroase motive pentru care declanșarea alegerilor anticipate reprezintă un imperativ de necontestat atât pentru președintele României, cât și pentru președintele PNL. Klaus Iohannis le-a sintetizat de câte ori a avut ocazia: nimic esențial nu poate fi schimbat fără o majoritate favorabilă dezvoltării României în Parlament!
Pe de altă parte, Ludovic Orban știe că nu va putea menține scorul actual al PNL, de aproape 45%, timp de un an, în condițiile în care nu va putea evita anularea sau amânarea unor dintre promisiunile populiste lăsate moștenire de regimul Dragnea.
Este o certitudine că în toamnă PNL nu va lua un scor la fel de mare precum cel pe care l-ar putea obține în primăvară. Cu un scor sub așteptările de azi, obținerea unei majorități confortabile în Parlament va fi pusă sub semnul întrebării, la fel ca și planurile de reformă ale lui Iohannis. De abia în acel moment, scaunul lui Orban se va clătina cu adevărat. Un moment pe care liderul PNL are toate motivele să-l evite. Pentru el, acesta este marele risc. Pentru că este greu de crezut că altcineva, în alt context, îl va mai desemna premier.
Câtă vreme interesele lui Iohannis și ale lui Orban sunt atât de strâns legate singura preocupare a celor doi este cum să evite obstacolele care le-ar putea da peste cap planurile. Iar imperativul declanșării alegerilor anticipate este dictat tocmai de un astfel de obstacol. Numele lui: Legea pensiilor. Mai precis, creșterea cu 40% a pensiilor, de la 1 septembrie.
Dacă alegerile parlamentare se vor desfășura la timp, în noiembrie, PNL va intra în cursă cu un imens handicap: nerespectarea acestei măsuri hiper-populiste, plasată de Dragnea ca o bombă nucleară la temelia echilibrelor macroeconomice ale țării, pentru eventualitatea în care va ajunge la închisoare. Dragnea a ajuns la închisoare, iar Orban trebuie să o dezamorseze.