• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Daniel Funeriu. Gulaș sau varză de Bruxelles?
Daniel Funeriu. Gulaș sau varză de Bruxelles?
Home
Debate

Daniel Funeriu. Gulaș sau varză de Bruxelles?

November 24th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Am convingerea că noi, Uniunea Europeană, respectându-ne propriile reguli, vom trece cu bine dificilul examen pe care Ungaria și Polonia l-au generat. Vom trece prin dialog, nu prin aruncat piatra. Prefer să îmi pun încredrea în Uniunea Europeană decât în aventurieri cu tendințe autocrate (îmbătați cu puterea deținută de prea mult timp) sau anarhiști decerebrați.

Nu fac parte dintre cei care aruncă piatra cu una cu două, nici nu îmi formez opiniile cu ușurință. Ascult atent ce au alții de spus, îmi schimb, e drept, rar, opiniile și încerc întotdeauna să îmi bazez judecățile pe rațiune și cât mai multe referințe filosofice și istorice care îmi sunt accesibile (nu aș spune că sunt deținătorul unei neobișnuit de vaste culturi istorice și/sau filosofice).

Din aceste considerente nu arunc cu piatra nici în Ungaria și nici în Polonia pentru recentul lor veto. Am pentru asta câteva motive:

1) Uniunea Europeană a fost gândită astfel încât decizii atât de importante să aibă nevoie de unanimitate. De ce să aruncăm rapid piatra atunci când o țară decide să uzeze de acest drept?

Nu e oare mai ”european” să acceptăm, să înțelegem exact motivele pentru care cele două țări și-au exercitat dreptul la veto, să discutăm calm și să căutăm soluții în dialog, nu în confruntare?

Uniunea Europeană a fost astfel gândită pentru a nu semăna cu Uniunea Sovietică:

Uniunea Europeană NU vizează aplatizarea culturală, conform căreia toți trebuie să gândim la fel, și nici impuneri decizionale, conform cărora toți trebuie să acționăm la fel. Uniunea Sovietică a fost așa și nu a fost bine. Bukovski, celebru disedent sovietic, atrăgea atenția asupra acestui aspect, spunându-le celor care voiau aplatizare culturală și unicitate decizională în Uniunea Europeană

”eu am trăit viitorul pe care voi îl vreți, și nu a funcționat”.

Tocmai de aceea Uniunea Europeană s-a construit prin aderare benevolă, prin renunțarea la anumite atribuții naționale în favoarea Uniunii. În schimbul acestei renunțări la anumite aspecte ale suveranității, și pentru a nu cădea în capcana unei impuneri decizionale și nici a unei aplatizări culturale, țărilor le-a fost oferit acest drept de veto.

De exemplu, dacă prin absurd aș fi fost decidentul, dacă nu mi-ar fi fost garantat acest drept de veto în chestiuni legate de buget și alte câteva domenii, nu aș fi acceptat să renunț la hălci ale suveranității naționale în procesul de aderare le vreo structură suprastatală.

Să nu uităm un lucru esențial: Uniunea Europeană, cetățenia europeană, nu substituie nici statele naționale, nici cetățeniile naționale, ci adaugă la ele! Cel mai adesea adaugă lucruri extraordinare, care nu ar fi fost posibile în afara acestei fantastice construcții. Vaclav Havel a spus mai bine ca oricine acest lucru, făcând probabil cea mai bună și generoasă descriere a casei noastre comune, Uniunea Europeană*.

2) Conceptul de ”stat de drept”, în care mulți par a fi experți, este, pentru mintea mea de om de știință, un concept extrem de fluid, ca să nu spun neclar.

De aceea nu cred că am folosit vreodată acest concept. Am multe nedumeriri pe subiect, să enumăr câteva:

  1. a) este sau nu este stat de drept atunci când profesorilor li se taie capul pe stradă pentru că au predat, băbuțelor li se taie capul în biserică pentru că s-au rugat, zeci de uichenduri succesive mii de oameni demolează Parisul, frontierele naționale sunt șvaițer, sute de cartiere sunt pierdute aplicării legilor, femeilor cu decolteu nu li se permite intrarea în muzee?
  2. b) Înțeleg că se reproșează Ungariei și Poloniei că au concentrat puterea în mâinile unui număr limitat de oameni. Poate că da, poate că nu, nu contest, pentru că nu știu în detaliu. Știu însă că în Franța se guvernează prin decrete. Știu că în Germania, doamna Merkel, la putere de… 15 ani, poate de-acum să guverneze prin decrete.
  3. c) Reproșurile aduse Ungariei în raportul unei eurodeputate sunt pistol cu apă. Citiți raportul cu mintea voastră, nu luați titluri gata mestecate, și o să vă cruciți ce aiureli se reproșează. Fără îndoială, V. Orban nu este o fată de pension, fără îndoială bagă bățul prin gard, inclusiv în relația cu România. Fără îndoială, are tendințe autocrate. Dar să reproșezi aiureli ca în acel raport nu e acceptabil! (da, sunt 2-3 chestiuni mai serioase). Prin acest mod de acțiune, anumiți politicieni fără prea mult creier l-au transformat pe Orban din Piticul de Balaton în Gigantul de Mont Blanc. Dacă nu mă credeți, întrebați despre popularitatea lui în rândul vest-europenilor exasperați de lipsa de siguranță și o să vă lămuriți.
  4. d) Lipsa ”toleranței” de care dau dovadă unele țări e unul din capetele de acuzare la adresa lor. Or, e limpede pentru orice creier normal constituit, că noțiunea de ”toleranță” poate ușor fi pervertită dacă nu îi stabilim clar limitele: ”toleranță” fără limite se numește ”abuz” sau ”viol”.

Din fericire, Tratatul Uniunii ne arată, indirect dar limpede, modul în care trebuie înțeleasă ”toleranța” la care fiecare stat s-a angajat, anume

”inspirându-ne din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei (…)”.

Rețineți, toleranță în limitele moștenirii culturale, religioase și umaniste ale Europei! Asta ne spune Tratatul! Și credincioșii, și necredincioșii ne regăsim senini în această clarificare cuprinzătoare, dar, indiferent de credință, izvorăște din moștenirea noastră Europeană.

E, deci, cel puțin ciudat să acuzi de lipsă de toleranță pe cineva care se opune hoardelor de oameni care vor să ne impună lucruri pe care noi, prin foc și sabie, le-am eradicat de sute de ani!

3)
Ungaria, Imre Nagy, 1956,
Cehoslovacia, Dubcek, 1968,
Polonia, Solidarnosc, 1980.

Vă spun ceva aceste lucruri? Acestea au fost primele lovituri de măciucă date sistemului satelitar sovietic. Și, grație lor, azi Europa este întregită și nu mai e separată prin cortina de fier. Grație lor, nu grație stângiștilor din Europa de Vest, vârful de lancie al atacului la Ungaria și Polonia. Ce făceau acei stângiști în crunții ani ai Cortinei de Fier? Păpau banii din finanțările KGBului, făceau plecăciuni Uniunii Sovietice, demonstrau împotriva americanilor care îi protejau… Mie îmi inspiră respect și încredere atunci când o națiune a avut curajul să lupte lupta cea dreaptă și am tendința să mă întreb, în alt context, diferit, dacă nu cumva are și dreptate atunci când revendică ceva.

Una peste alta, pentru un om radical pro-Uniunea Europeană, așa cum sunt eu, e un moment de tristețe și îngrijorare. În loc să trecem peste micile noastre neînțelegeri, să dialogăm, să mai lăsăm un pic din talibanismul atotștiutor care începe să se poarte tot mai vocal de către imberbii de la Bruxelles, să ascultăm ce au de spus și alții, nu facem decât să începem iar să construim ziduri între unii și alții. Or, asta nu face decât să potențeze atitudini centrifuge, pe care în niciun caz nu doresc să le văd întărite.

Prefer să îmi pun încredrea în Uniunea Europeană decât în aventurieri cu tendiințe autocrate pentru că de prea mult timp la putere sau anarhiști decerebrați. Am toată încrederea în Uniunea Europeană, în regulile ei aplicate cu bună-credință și tare îmi doresc ca peste câțiva ani să ne uităm în urmă la aceste evenimente ca o familie unită care, privind în trecut, râde de micile sale certuri. Și mănâncă, împreună, și gulaș și varză de Bruxelles…

* ”After all, the fact that I feel myself to be a European doesn’t mean that I stop being a Czech. On the contrary: as a Czech I am also a European. I tend to say somewhat poetically that Europe is the ”homeland of our homelands”.”

Vaclav HAVEL

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Revizionismul și mișcarea pentru eliberare
Previous article Lucian Croitoru. Cum să reducem deficitul bugetar și să creștem calitatea politicii fiscale
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Pandemia Covid între știință și politică
April 21st, 2021

Pandemia Covid între știință și politică

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.