• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Daniel Funeriu. Manifest pentru o politizare asumată
Daniel Funeriu. Manifest pentru o politizare asumată
Home
Opinii

Daniel Funeriu. Manifest pentru o politizare asumată

December 4th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

”Depolitizarea” este una din cele mai populiste teme de campanie. Urmată îndeaproape de ”descentralizare”, dar despre eroarea cu descentralizarea cu altă ocazie. Dacă gândiți cu mintea voastră -și nu înghițiți pe nemestecate soluții populiste frumos ambalate- veți constata că soluția corectă (dar nepopulară) este fix cea opusă: politizarea funcțiilor de conducere. Consider că ar trebui politizate următoarele funcții*, prin numire făcută de premier sau ministru:

1) ministru, secretari de stat, secretar general in ministere. Nu sunt decis referitor la directorii generali din ministere (din experiența mea, mai degrabă nu).
2) Șefii de agenții.
3) Șefii structurilor deconcentrate (Inspectorat Școlar Județean, DSP, Direcția Muncii, etc).
4) Prefect.
Pe cât de puternice sunt argumentele pentru politizarea posturilor de mai sus, pe atât de puternice sunt argumentele împotriva politizării posturilor cu valențe tehnice (directori din ministere, directori de școli, personalul executiv). Politizarea funcțiilor executive, înlocuirea oamenilor capabili tehnic cu activul de partid este, în mod evident, o chestiune foarte gravă care ar trebui aspru pedepsită.
Iată motivele:
1) ”Depolitizare” nu înseamnă, de fapt, nimic măsurabil, nimic concret pentru că în afară de râme, nimeni nu e apolitic. Cum măsurăm gradul de ”politizare” al unei persoane?
Punem în funcții doar oameni care nu au mers la vot? Ne uităm pe facebook-ul lor și dacă acum 12 ani au scris un mesaj de susținere pentru politicianul X îl dăm afară pentru că nu e suficient de ”apolitic”? Sau apoliticii noștri sunt mai apolitici decât ai lor? Dreptul la asociere în partide politice e garantat de constituție și nu văd cum l-am putea lua unui șef de structură deconcentrată. Dacă mergem la extremul absurd, vă întreb: până la urmă de ce să nu fim conduși de expertiza aseptică a inteligenței artificiale?
2) Un ministru trebuie să poată să își pună în practică politicile pentru care guvernul a fost învestit democratic.
Închipuți-vă că Miclea e ministru, dar are inspectori pe care nu îi poate schimba, acoliți de-ai lui Liviu Pop sau Andronescu. Schimbarea e esența democrației, a fixa pe cineva într-o funcție de conducere e, așadar, prin definiție nedemocratic. Loialitatea pe verticala puterii față de programul de guvernare și guvernul democratic ales este esențială pentru bunul mers al lucrurilor. Închipuiți-vă că ministrul muncii dă un ordin pe care directorii județeni, pe care ministrul nu poate să îi schimbe, nu îl aplică ”fiindcă nu vrea mușchiul lor”. Nici măcar abuz în serviciu nu e… Ministrul decontează politic neputința, în timp ce aparatul îi râde în nas…
3) Cei care vor ”depolitizare” spun că vor în acele funcții ”experți”. Or, ce exact înseamnă expert?
Fără să fac o teorie a ceea ce e un ”expert”, o să vă dau un exemplu: Cătălin Drulă. Un om despre care am scris numai de bine și un expert cert în infrastructură. Aș fi bucuros să fie ministrul infrastructurii, ar fi fost un excelent comisar european. Prin ce diplomă poate demonstra că este ”expert în infrastructură”, pentru că din câte știu are doctorat în IT și a lucrat în IT? Sau încă un exemplu: Vlad Voiculescu, despre care fanii spun că ar fi un excelent ministru al sănătății. Are studii de specialitate? Nu din câte știu. Are studii administrative sau științele educației? Nu, dar va ajunge viceprimarul Bucureștiului responsabil cu educație. Iată doar două exemple de oameni care pretind justificat la posturi ministeriale dar nu s-ar califica să conducă direcții județene pentru că nu sunt… experți. Treabă-i asta? Vi se pare logic? Mie nu. Pleșu a fost un excelent ministru de externe. A făcut vreo ”școală de experți în relații internaționale”?
4) Cine face parte din comisiile de concurs dacă depolitizăm aceste funcții?
Să fie clar, independență absolută și obiectivitate absolută nu există. Comisiile de concurs nu sunt și nu pot fi făcute din spirite pogorâte din rai. Da, pentru posturile executive, care necesită competențe tehnice punctuale, sigur că se pot da examene obiective. Legislație, chestiuni tehnice de specialitate. Dar, când conduci o structură, altele sunt competențele necesare. Să cunoști bine ministrul, secretarul de stat, colegii de la finanțe, pur și simplu pentru a fi performant ai nevoie de rețele de cunoștințe pentru a fi eficient.
5) Timpul e un factor esențial. Să zicem că un guvern nou, cu program ultramodern, tocmai e învestit. Dacă pierde luni bune cu concursuri, cu cunoașterea subalternilor sau altele asemenea… degeaba a câștigat alegeri, că nu poate face nimic. Priviți noii primari: intră în iarnă cu aparatele vechilor primari.
Acestea sunt argumentele principale și, probabil, suficiente. Mai sunt și altele, cel mai important fiind că partidele nu au decât foarte puțini oameni cu competențe clare. Politizarea funcțiilor de mai sus ar duce, inevitabil, la profesionalizarea partidelor mari. Ne mai putem gândi și la lipsa actuală de răspundere pentru anumite numiri: adesea cei în funcție au ajuns prin concursuri desfășurate cu comisii prietenoase, iar liderii politici care i-au susținut, adesea mici vătafi locali, se ascund sub ”dom’le, habar nu am, a câștigat concursul”. Dacă întreg partidul ar deconta pentru numiri neinspirate, responsabilitatea ar fi mult mai mare atunci când se fac respectivele numiri.
Nu uitați un lucru esențial: ipocrizia este cea mai toxică otravă politică. Este evident, după 30 de ani de vorbe și zero fapte, că singura depolitizare făcută în această perioadă e după principiul ”apoliticii noștri sunt mai apolitici decât ai lor”. Așadar e sănătos să ieșim din această ipocrizie și să ne asumăm clar răspunderea pentru treburile țării. Altminteri, de fiecare dată când un șef dă chix major, guvernul se va ascunde după ”a fost numit de precedentul guvern și nu l-am putut schimba pentru că… legea”.
Este, pe de altă parte, evident că diferite modele se aplică în diferite stadii de dezvoltare ale unei țări. Dacă trebuie schimbate din temelii sisteme, așa cum e cazul în România acum, e limpede pentru orice minte luminată că asta se poate face numai de sus în jos, deci politic. Dacă însă e nevoie doar de gestionat o situație bună, depolitizarea poate fi o opțiune.
Una peste alta, duminică vom vota din nou, după o campanie în care nu s-a discutat nimic important și în care vi s-au vîndut iar teme populiste reîncălzite.
Nu s-a discutat nimic despre poziționarea României într-o lume în rapidă schimbare.
Nu s-a discutat nimic despre energie, despre amenajarea teritoriului, despre depopularea ireversibilă a satelor, despre demografia catastrofală, despre nivelul scăzut al cercetării.
Despre educație… ce să mai vorbim: singurul eveniment important a fost spectaculosul anunț guvernamental că vor risipi banii europeni din educație… pe betoane… Să le spună cineva că Ferdinand, în 1923, a fost mai deștept ca ei, când a spus că ”nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domneșe într-însa”.
 
România are nevoie de spirite luminate, deschise, inteligente. Din păcate nimic din ce am văzut în această campanie nu a deschis orizonturi în acest domeniu. Așa că… noapte bună, România.
*lista este incompletă, nu am făcut un repertoriu al tuturor instituțiilor.
PS: Nu uitați: Uniunea Europeană a fost construită prin decizii politice majore. Azi observăm o deconstrucție a Uniunii Europene tocmai pentru că deciziile prin care e condusă sunt luate de ”experți” care au ajuns să determine decisiv deciziile politice.
text publicat în premieră pe blogul lui Daniel Funeriu, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article România, 2020: treizeci de ani de alegeri
Previous article Robert Service - Iarnă la Kremlin. Rusia și a doua venire a lui Vladimir Putin
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.