• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Daniel Uncu. Creștin și Creștinism – cuvinte tabu în vocabularul ideologiei (neo)marxiste
Daniel Uncu. Creștin și Creștinism – cuvinte tabu în vocabularul ideologiei (neo)marxiste
Home
Opinii

Daniel Uncu. Creștin și Creștinism – cuvinte tabu în vocabularul ideologiei (neo)marxiste

April 25th, 2019 Avatar [ Daniel Uncu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Postările pe Twitter ale celor două cele mai prestigioase (?) trompete de serviciu ale neomarxismului american actual – Barack Oabama și Hillary Clinton – postări referitoaare la masacrul creștinilor din Sri Lanka, trebuie să admit că m-au lăsat perplex!

În ciuda cuvintelor lor de compasiune față de victime și în ciuda condamnării inechivoce a atacurilor teroriste,așternute de cei doi în spațiul virtual, corifeii Noii Stângi corecte politic de peste ocean nu au fost în stare, pur și simplu, să facă referire cu precizie, la… “creștinii” asasinați, ci au ținut să evite cu orice preț acest cuvânt în postările lor, cauzate de masacrul din Duminica de Paști. Formula folosită a fost, în schimb,… “Easter worshipers”. În traducere, “adoratorii Paștilor” sau “închinătorii Paștilor”. Așadar, nu creștinii au fost masacrați în bisericile din Colombo, ci “adoratorii Paștilor”! Orice, numai cuvântul “creștini” să nu apară în discursul public al Noii Stângi, se pare. Nici măcar atunci când aceștia sunt sfârtecați. Și, iată, cu atât mai puțin atunci când baia de sânge, plină de cadavre ale creștinilor, este umplută de teroriști islamiști.

Cuvântul “creștin”, folosit în denominari victimizante, ranforsate de asasini în numele lui Mahommed, este interzis în narațiunea corectă politic, marxist-culturală, a celor care și-au făcut din dezavuarea credinței creștine și din alimentarea distrugerii Bisericii un țel netrebnic. Și, iluzoriu!

Cine controlează cuvântul, controlează gândul, manipulează sentimentele și, vai, modelează realitatea. Scoaterea din discursul public a unor cuvinte și introducerea altora – împreună cu sensurile lor profunde – au darul de a schimba gândirea, de a altera percepția realității și, nu în ultimul rând, de a intoxica simțul moral al omului. Căci “permisivitatea” limbajului, libertinajul lingvistic sau încarcerarea, îndrăzneala rostirii anumitor cuvinte sau precauția, în detrimentul altora, construiește atât realitatea politică, economică, socială/relațională cât și cadrul moral în care indivizii trăiesc.

Comunismul a scos din spațiul public – sau a încercat cu asiduitate și agresivitate – și, cu siguranță, din cel oficial, guvernat de atotputernica Cenzură, cuvinte precum antreprenor, pluralism, fermier, bancher, poliție, criminalitate, șomaj, Dumnezeu, noapte, frig, criză (economică), înger, afacere, domn, Moș Crăciun, Parlament. Unele au fost înlocuite cu alte cuvinte, care aveau, desigur, cu totul alte sensuri și alte înțelesuri, în concordanță cu ideologia comunistă și în raport direct cu pretenția formării omului de tip nou și a edificării societății socialiste și a idealului ei comunist. Au apărut cuvinte sau formule lingvistice cu sensuri și înțelesuri ideologizate și ideologizante, precum: tovarăș, miliție, cooperativă, muncă de răspundere, societate socialistă multilateral dezvoltată, Moș Gerilă, CEC – (care a înlocuit cuvântul și noțiunea de Bancă, în sens de instituție financiară), naționalizare, colectivizare, șoim al patriei. Toate acestea si multe altele defineau o altă realitate. Toate au contribuit la pervertirea sensului realității. Toate au încercat să anihileze trecutul și să construiască prezentul și viitorul. Toate au strâmbat morala publică și, vai, pe cea privată. Toate au distrus țesătură fină a imaginarului colectiv antebelic, cu întreaga lui imaginație morală – ca să îl cităm pe Russell Kirk – și au turnat în loc,  țanțosul limbaj de lemn, lipsit de orice ordine morală durabilă, similar limbajului corect politic de astăzi.

Așadar, eliminarea cuvântului “creștin” din discursul public al establishmentului politic neomarxist – în condițiile în care, iată, el este evitat de-a dreptul și înlocuit cu sintagme-surogat – nu reprezintă doar un simplu exercițiu de amor propriu sau o ciudățenie de parcurs. Nicidecum! Ci face parte astăzi, în plin marxism cultural corect politic, din aceeași logică a alterării limbajului, întru alterarea ethos-ului unei întregi populații, cu care – printre altele – comunismul a încercat să deconstruiasca identitar poporul român și popoarele de dincoace de Cortina de Fier.

Extrapolând constatarea lui Joseph Weiler, citat de H.R. Patapievici*, America și Europa se află în stare de denegare, în condițiile în care termeni precum “creștin ” și “creștinism” au devenit adevărate tabu-uri.

Dan Uncu

————————————-

*

Horia Roman Patapievici – “Noua Europă  și  vocea care lipsește: Creștinismul”, din volumul “Partea nevazută  decide totul”, p. 107, Humanitas, București, 2015

apud Joseph H.H. Weiler, “Un’Europa cristiana. Un saggio explorativo”, p. 32, Biblioteca Universale Rizzoli, 2003

  • Tags
  • marxism
  • neomarxism
  • progresism

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Maria Hulber. Adriana Georgescu - Lecția magistrală de rezistență și demnitate
Previous article Dalina Bădescu. Harta și puterea, o poveste în trei părți
Avatar

[ Daniel Uncu ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.