Daniel Uncu. Halucinant: organizatia marxista Black Lives Matter, propusa la “Premiul Nobel pentru Pace”

“Vremurile noastre sunt cele ale mediocritatii, ale lipsei de sentimente, ale pasiunii pentru incultura, ale lenei, ale incapacitatii de a te apuca de treaba si ale dorintei de a primi totul de-a gata”, constata Dostoievski in “Adolescentul”.

In acelasi timp, vremurile noastre propun spre recompensa si recunoastere tentativele insurectionare ale tinerilor frumosi, asistentialisti, mediocri si, de aceea, nelinistiti ai Noii Stangi, asasinatele, devastarile publice, motivate rasial si ideologic – decontate in cuantum de miliarde de euro – , invrajbirea rasiala a societatii de catre aceeasi noua stanga. 

Mișcarea Black Lives Matter (BLM) a fost nominalizata, asadar, recent la premiul Nobel pentru Pace pe anul 2021 pentru modul în care a militat in favoarea schimbarilor de sistem, care s-au raspandit in intreaga lume, a sustinut un deputat norvegian, Petter Eide.

In documentele de nominalizare, deputatul a argumentat, conform presei internationale, ca mișcarea BLM a fortat tarile din afara SUA sa se lupte cu rasismul in propriile societati.

Ca sa vezi…! 

Cum a luptat BLM impotriva rasismului american si cum a contribuit la pacea mondiala, ne arata urmaotarele cifre si date statistice, publicate de „Daily Mail”, care concluzioneaza: “Widespread vandalism and looting during BLM protests will cost the insurance $2 BILLION after violence erupted in 140 cities in the wake of George Floyd’s death”. In traducere, vandalismul si jafurile din 140 de orase americane au produs pagube decontate de asigurari de 2 miliarde de dolari. Nu stim care sunt pagubele celor neasigurati, evident. Cifre similare rezulta si din analiza comparativa realizata de Insurance Information Institute (vezi, tabel): 

„Pe 26 mai 2020, (…) au izbucnit proteste si revolte in oras si s-au raspandit in urmatoarele saptamani in alte 140 de state americane si orase, inclusiv Washington, D.C.; New York, New York; Chicago, Illinois; Philadelphia, Pennsylvania; si Los Angeles, California. Garda Nationala a fost chemata in cel putin 21 de state si Washington, D.C. 

Serviciile de revendicare a proprietatii – Property Claim Services (PCS), o unitate a Verisk Analytics, au desemnat revoltele din Minneapolis ca fiind o catastrofa, prima data cand PCS a compilat pierderile asigurate pentru un eveniment de dezordine civila de la revoltele din Baltimore, Maryland, din aprilie 2015. Pentru prima data, PCS a desemnat tulburarile civile din Minnesota si alte evenimente care au urmat in Statele Unite in perioada 26 mai – 8 iunie drept „eveniment-catastrofa multi-stat”. O estimare preliminara a pierderilor asigurate de PCS, care este inca supusa unei evaluari suplimentare, ar fi mai mare de 1 miliard de dolari, marcand-o ca fiind cea mai costisitoare tulburare civila din istoria S.U.A.”. 

Asta, apropos de cat au costat luptele de strada pasnice ale protestatarilor protestarii, care acum sunt nominalizati prin BLM la Premiul Nobel pentru Pace!…

Conform “The Guradian”, in timpul acelorasi lupte de strada declansate de BLM si altoite de spiritul si prezenta miscarii ANTIFA pe intreg teritoriul SUA (!) cu ocazia insurectiei proFloyd, “at least 25 Americans were killed during protests and political unrest in 2020” – in traducere, cel putin 25 de americani au fost ucisi in timpul protestelor politice care au avut loc in 2020. Numarul celor raniti nu se stie exact, dar se estimeaza ca a fost de ordinul miilor. Asa cum arata si un alt analist, Bruce Newsome de la „The Critic”, in lunile in care s-au produs violente de strada, „peste 30 de persoane au fost ucise si 14.000 de persoane au fost arestate doar în protestele americane. Cu toate acestea, majoritatea mass-media si unii politicieni au urmat linia conform careia protestatarii Black Lives Matter (BLM) sunt coplesitor de pasnici”.

Pe fundalul acestor grozavii, cu alura de lovitura de stat insurectionala, care au produs pagube de miliarde de dolari si au ucis zeci de americani, politicienii democrati si mainstream media au inflamat si chiar justificat public aceasta teroare de tip iacobin, declansata pe strazile Americii, in urma uciderii tragice, accidentale, de catre un politist, a unui notoriu infractor de culoare, George Floyd. 

Si, daca este sa discutam doar in zona rece si perfect cinica a cifrelor, atunci prin contrast, incidentul la fel de tragic si de condamnabil de la Capitoliu, s-a soldat doar cu 5 morti si 14 raniti si cu pagube de cateva milioane de dolari. Tot prin contrast, daca in cazul incitarilor directe si indirecte la insurectie venite din partea stangii americane, mass media a incercat sa pastreze o tacere vinovata, complice si manipulatoare, in cazul Capitoliului aceeasi mass media a inserat in naratiunea publica, in ciuda cel putin a dovezilor filmate care dovedesc irefutabil contrariul, ca fostul presedinte american Donald Trump ar fi incitat la insurectie, la luarea cu asalt a Capitoliului. 

Ca atare, stanga americana, in colaborare cu marile corporatii media si social media, incearca sa distruga orice rezistenta conservatoare, orice forma de libertate de expresie – in virtutea llibertatii de expresie (!) si forteaza neconstitutional suspendarea din functie a unui presedinte american care… nu mai este in functie! 

Kafkiana punere in scena a Stangii americane a fost demascata juridic de fostul judecator american J. Michael Luttig, care a explicat :  

„Urmarirea procedurilor de punere sub acuzare a presedintelui, declansate in Camera Repezentantilor, inainte de plecarea lui Trump din functie si de investirea noului presedinte, urmate de un proces de punere sub acuzare in Senat, ridica problema daca un fost presedinte poate fi pus sub acuzare dupa (- s.n.) ce a parasit functia.

Constitutia insasi raspunde clar la aceasta intrebare: Nu, el nu poate fi suspendat! Odata ce mandatul lui Trump s-a ancheiat in data de 20 ianuarie, Congresul isi pierde autoritatea constitutionala de a continua procedurile de punere sub acuzare impotriva sa – chiar daca una dintre camere a aprobat deja articolele de punere sub acuzare.

Prin urmare (…), Senatul nu mai poate sa-l condamne pe fostul presedinte si sa-l descalifice din viitoarele functii publice. Motivul pentru aceasta se gaseste în Constitutia insasi. Trump nu va mai fi titular in Biroul Presedintelui in momentul procesului din Senat si nu va mai putea fi supus „condamnarii la destituire” de catre Senat. (…) Singura putere a Senatului in temeiul Constitutiei este de a condamna – sau nu – un presedinte in functie (s.n.)”. Punct.

In acest context halucinant, apare asadar si propunerea deputatului norvegian la Premiul Nobel pentru Pace, depusa in favoarea marxistilor declarati de la Black Lives Matter, care au participat la recenta devastare a Americii, lasand in urma zeci de morti, sute de raniti si pagube de miliarde de dolari.