• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Daniel Uncu. Tocmai, pentru a nu se repeta!
Daniel Uncu. Tocmai, pentru a nu se repeta!
Home
Opinii

Daniel Uncu. Tocmai, pentru a nu se repeta!

June 8th, 2020 Avatar [ Daniel Uncu ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Fracționarea, nemulțumirea și dezumanizarea – reprezintă argumentele unui grup de teorii care argumentează colectiv că genocidul poate fi prevăzut ca fiind posibil in societăti in care fracționarea etnolingvistică si/sau religioasă este mai mare si in care aceasta este combinată, concomitent, cu nemulțumiri între grupuri. Dimensiunea finală importantă este dezumanizarea grupului de victime! Această teorie o datoram sociologului Leo Kuper, care a efectuat unele dintre primele studii în speta genocidului comparativ (Kuper, Leo/ “Genocide: Its political use in the twentieth century”/ Yale University Press, 1982).

In acelasi timp, un alt sociolog de marca, Rudolph Rummel, defineste tipurile de genocid, astfel:

1. Genocid: printre altele, uciderea oamenilor de către un guvern din cauza apartenenței lor de grup indezirabil definit de rasă, etnie, religie, limbă;
2. Politicid: uciderea oricărei persoane sau a unui grup de
persoane de către un guvern din cauza politicii lor sau în scopuri politice;
3. Asasinarea în masă: uciderea fără discriminare a oricărei persoane sau a unui grup de persoane de către un guvern;
4. Democid: uciderea oricărei persoane sau grup de persoane de către un guvern, inclusiv genocid, politicid și omor în masă. (R.J. Rummel. Chapter 2: “Definition of Democide. Death by Government”/Transaction Publishers, 1997).

Un alt factor declanșator al genocidului îl reprezintă crizele naționale: evenimentele catastrofale, cum ar fi războiul, criza economică sau revoluția (mai nou, pandemia!?) pot fi declanșatoare ale genocidului sau ale altor tipuri de ucidere în masă. Această cauzalitate este motivată de una dintre cele două teorii: teoria țapului ispășitor și teoria oportunității politice. Prima teorie susține că un anumit grup este identificat ca fiind cauza crizei și că soluția este eliminarea grupului. A doua teorie susține în schimb că starea de criză creează posibilitatea unui grup de a-și consolida puterea prin genocid. Indiferent dacă grupul se află la guvernare sau vrea să ajungă la guvernare – în mod direct sau indirect.

Nu în ultimul rând, puterea guvernamentală excesivă poate fi un alt posibil factor declanșator al genocidului: această teorie se datorează în mare măsură lui Rudolph Rummel și este denumită drept Teoria principiului puterii. Rummel susține în rezumat următoarele: „Cu cât un guvern are mai multă putere, cu atât poate acționa în mod arbitrar în funcție de capriciile și dorințele elitei și cu atât mai mult va porni războaie împotriva unora sau a altora, iși va omorî cetățenii săi din străinătate sau pe cei domestici. (Per a contrario -s.n.), cu cât este mai restrânsă puterea guvernelor, cu atât mai puțîn acestea își vor agresa cetățenii” (Rummel, Rudolph J./ “Death by government”. Transaction Publishers, 1997).

Nazismul, comunismul bolșevic/sovietic, maoismul, “comunismul epocii de piatră” al Khmerilor Roșii, național-comunismul blocului est-european, comunismul african, comunismul vietnamez, toate au fost atee, toate au fost fundamental marxiste și toate au produs democide – combinația complexă și exhaustivă a esteticii exterminării neconformilor, a alteraților, a indezirabililor, a neînregimentaților sau, pur și simplu, a inocenților.

La fel, noile mișcări care își doresc cu violență preluarea puterii politice și accederea la exercițiul guvernamental, absolut indiferent de modalitatea accederii la putere (!), mișcări neomarxiste, socialist-democrate, social-democrate, socialiste, progresiste, cultural-marxiste, ecologiste, anarhiste, sexo-marxiste, deconstructiviste identitar și demolatoare economic, moral și cultural, ATACĂ incendiar în aceste zile paradigma nord-americană a libertății, a democrației constituționale, a liberei inițiative, ucigând indistinct, în numele drepturilor omului, neconformi, alterați, indezirabili, oponenți, neînregimentabili și inocenți.

De aceea sau TOCMAI de aceea, devin imperios necesare: diminuarea drastică a puterii guvernamentale în viața cetățeanului și militarea cu obstinație pentru implementarea unui guvern minimal – cu toate beneficiile lui fiscale, normative și sociale aferente; construcția psihologică societală a asumării responsabilității personale și crearea unui cadru legal, cultural și aspirațional al egalității de șanse, nicidecum al egalității de rezultate sau de venit; crearea unui spațiu legal și benevolent de caritate, care să susțină și să stimuleze implicarea cetățeanului și a comunităților în armonizarea unui procent sensibil din protectia sociala.

De aceea sau TOCMAI de aceea, conservatorismul devine pe zi ce trece și cu fiecare eveniment dramatic pe care îl vedem că se derulează chiar acum în Europa și Statele Unite, doctrina vitală pentru reconstrucția societății capitaliste și a logicii democratice, în spiritul moralei durabile, aderării la obiceiuri, convenții/cutume și la continuitate, al principiului prudenței, al acceptării imperfecțiunii omului și al înțelegerii realității obiective care atestă că libertatea și proprietatea sunt strâns legate.

De aceea sau TOCMAI de aceea, avem datoria morală și oportunitatea istorică să susținem și să promovăm comunitatea voluntară și să ne opunem cu vehemență colectivismului involuntar, înțelegând în același timp necesitatea existenței unor restricții prudente ale puterii și ale pasiunilor umane.

De aceea sau TOCMAI de aceea, este imperios necesar să înțelegem că permanența și schimbarea trebuie să fie recunoscute și reconciliate într-o societate viguroasă, nicidecum impuse prin forță sau prin artefacte ideologice.

Tocmai de aceea, dar NU NUMAI de aceea, nu cred că societatea umană are o altă șansă de reformare benefică, alta decât in lumina conservatorismului. Tocmai pentru a nu se repeta manipularea, falimentul, durerea, minciuna, teroarea, foametea, dezumanizarea, ateismul, genocidul, politicidul, asasinatul în masă și democidul.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Martin S. Martin. STALELE UNITE, CU BUNE, CU RELE...În a doua săptămână de violențe. Nu este răscoală, este o acțiune terorist - anarhistă organizată.
Previous article Adrian Papahagi: Glose trecătoare la revoluția permanentă (cu poze)
Avatar

[ Daniel Uncu ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.