• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dănuț Jemna. Ecumenism
Dănuț Jemna. Ecumenism
Home
ALTFEL

Dănuț Jemna. Ecumenism

October 28th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Deşi termenul „ecumenism” este unul recent, realitatea pe care o descrie reprezintă o problemă la fel de veche precum creştinismul însuşi. Forma în care îl regăsim de-a lungul istoriei este conciliul, adunarea episcopilor sau a capilor bisericilor locale dintr-o regiune sau de pretutindeni. Episcopii, ca autorităţi ale bisericilor locale, nu au avut doar un rol de reprezentare pentru a exercita un vot sau de a exprima o opinie la o adunare în care se discutau şi se decideau probleme legate de viaţa Bisericii. Cea mai importantă funcţie a lor era să dea glas unui mesaj trăit efectiv în comunitatea pe care o conduceau şi să aducă cu ei acea specificitate a expresiei creştine în partea lor de lume, ca s-o înfăţişeze la masa dialogului cu ceilalţi.

Conciliul creştin a fost spaţiul în care unitatea conţinutului credinţei creştine s-a evidenţiat tocmai prin aceea că aceasta lucrează şi se exprimă în mod concret și specific în diversitatea comunităţilor creştine din lume. Sf. Irineu precizează că adevărul este întrupat în comuniunea întregului grup al apostolilor, prin unitatea mesajului primit şi transmis, dar şi la nivelul fiecăruia dintre ei, prin specificul lucrării la care a fost chemat (AH. I.1.1). Prin conciliaritate, Biserica a păstrat unitatea mesajului revelaţiei şi, în acelaşi timp, a lăsat să se exprime eficacitatea şi puterea Scripturii de a răspunde unei diversităţi de nevoi din contexte social-istorice distincte.

De la apariţia mişcării ecumenice, atât credincioşii obişnuiţi, cât şi liderii bisericilor s-au raportat la acest proiect cu o mare doză de scepticism. Iată câteva dintre cele mai frecvente greşeli de abordare cu privire la ecumenism:

– Ecumenismul este o erezie. Această formulă exprimă o suspiciune generală în dreptul mişcării ecumenice, cum că ar reprezenta o încercare de a crea o nouă identitate creştină, de a propune un proiect de renunţare la orice specificitate confesională şi locală. De asemenea, reacţia este alimentată şi de o atitudine radicalizată care face dintr-o confesiune calea unică şi absolută de exprimare a credinţei creştine. Aceasta riscă să piardă din vedere că identitatea creştină are un miez tare pe care ar trebui să îl recunoască fiecare comunitate, dincolo de diferenţele locale ori confesionale, care sunt normale, dar până la un punct.

– Adevărul creștin este suma elementelor pe care le pun în comun toate confesiunile. Din această ipoteză ar rezulta că fiecare confesiune trebuie să facă efortul de a împrumuta sau de a prelua de la celelalte biserici locale şi confesionale o serie de elemente (crezuri, rituri etc.), pentru a se întregi ca biserică şi pentru a fi cu adevărat creştină. De asemenea, conform acestei perspective, fiecare comunitate creștină ar trebui să fie în stare să identifice acele elemente unificatoare atât la sine, cât şi la ceilalţi. În această optică, apare riscul de a reinventa identitatea creştină printr-o eventuală sinteză a elementelor confesionale.

– Fiecare confesiune pretinde că doar ea deţine adevărul absolut. Aceasta este o poziţie pe care o întâlnim la majoritatea confesiunilor creştine, fiecare având pretenţia că este păstrătoarea adevăratei credinţe apostolice şi a unei continuităţi neîntrerupte a tradiţiei. Evident, celelalte confesiuni trebuie să facă efortul de a prelua adevărul aşa cum este el formulat de respectiva confesiune, ca unică păstrătoare a revelaţiei autentice. Urmează de aici că celelalte comunităţi creştine trebuie să se convertească la acea confesiune considerată drept garant unic al unităţii Bisericii.

– Fiecare comunitate trebuie să renunţe la specificul ei, în favoarea unui crez comun şi a unui mod comun de exprimare a credinţei creştine. Asupra acestui conţinut comun de credinţă bisericile vor trebui să cadă de acord în urma unor discuţii şi negocieri. Este evident că temerea principală față de această perspectivă este cea cu privire la pierderea identității confesionale, cea a renunţării la elemente specifice de exprimare a credinţei creştine în respectiva confesiune.

– Unitatea Bisericii presupune o instituţie eclesială unică. O asemenea viziune prefigurează contopirea tuturor bisericilor şi confesiunilor într-o mare organizaţie la nivel mondial. Această idee creează temeri care nasc tot soiul de scenarii apocaliptice şi conspiraţioniste. Întrebările din această zonă vizează mai ales structura de conducere a unei asemenea instituţii, polii de putere şi sfera de influenţă etc.

– Continuitatea apostolică presupune o continuitate instituţională şi carismatică. Este clar că, din această perspectivă, există o singură confesiune depozitară a acestei trăsături, iar toate celelalte trebuie să se întoarcă la punctul de cotitură şi să revină la biserica mamă. Aici doar catolicii şi ortodocşii îşi pot disputa locul de biserică continuatoare a Tradiţiei apostolice, în timp ce protestanţii sunt excluşi.

În replică, prezentăm câteva elemente care ar putea constitui puncte de sprijin în favoarea unei înţelegeri pe care o considerăm corectă cu privire la ecumenism şi care să ajute la gestionarea întrebărilor şi punctelor sensibile prezentate mai sus:

– Valoarea bisericii locale. Pentru gândirea creştină, deci şi pentru ecumenism, biserica locală deţine o identitate care are la bază ideea întrupării credinţei într-un spaţiu geografic şi istoric dat. Această dimensiune locală ţine de însăşi natura Bisericii şi trebuie luată foarte serios în calcul. Biserica locală nu este doar o parte a Trupului lui Cristos, nu este mai puţin Biserică. Dimpotrivă, principial vorbind, în plan local şi istoric, fiecare comunitate creștină trăieşte, mai mult sau mai puțin plenar, expresia universalităţii Bisericii, a totalităţii Trupului lui Cristos. Fiecare comunitate locală este chemată să-şi afirme un tip de autonomie şi de libertate de expresie, în acord cu datele istorice și culturale specifice în care se manifestă. Într-o asemenea accepţiune, bisericile locale pot fi actori şi parteneri consistenţi ai dialogului ecumenic, prin afirmarea dialogală a identităţilor lor particulare, prin afirmarea unei diversităţi normale a credinţei creştine în lume. Acest dialog îşi are temeiul nu numai în miezul comun al identităţii creştine, ci şi în efortul misionar comun şi în menirea comună a comunităţii creştine în lume.

– Diversitatea de manifestare a credinţei creştine. O asemenea diversitate se manifestă în mod legitim atât în interiorul bisericii (în formele de cult, în afirmaţiile teologice şi în interpretările date Scripturii), cât şi în afara acesteia. Asumarea ei nu este nicidecum în contradicţie cu unitatea Bisericii. De asemenea, manifestarea credinţei creştine trebuie să se realizeze dincolo de zidurile bisericilor, fără a intra în conflict cu progresul omenirii, fără a demoniza ştiinţa şi tehnologia, ci, dimpotrivă, utilizând achiziţiile din alte sfere ale activităţii umane, cu scopul de a-l prezenta pe Dumnezeul Bibliei creştine tuturor, și de a integra realitatea ca parte a unui proces mântuitor. Ecumenismul creştin corespunde acestei deschideri faţă de valorile universale ale spiritului uman şi pledează pentru sprijinirea iniţiativelor creatoare ce au în vedere cunoaşterea şi progresul, precum şi utilizarea tuturor acestora spre binele comun, prin crearea de punţi de legătură între oameni, comunităţi şi popoare.

– Limitele formulărilor teologice. Acceptarea acestui adevăr conduce la deschiderea spre dialog, pentru confruntarea acestor formule dogmatice şi pentru evaluarea lor în lumina întregii învăţături apostolice. În contextul ecumenismului, o poziţie critică autentică presupune acceptarea pluralismului teologic, refuzând nivelarea și uniformizarea. Acceptarea unei diversităţi în cadrul unităţii creştine are darul să stimuleze o dinamică permanentă a formelor de expresie creştină şi a limbajului, prin efortul comun de a sesiza modurile de exprimare a misterului divin în datele revelaţiei. Pluralismul teologic nu este totuna cu relativismul teologic, ci, dimpotrivă, presupune un exerciţiu kenotic ce admite că formulările teologice nu sunt absolute, că la nivel uman cunoaşterea este limitată, și că deschiderea faţă de înţelesurile date de alţi teologi şi de alte biserici locale şi confesionale este în concordanţă cu spiritul revelaţiei, aşa cum o atestă „întruparea” ei în Sfintele Scripturi.

– O spiritualitate a comuniunii. Credinţa creştină se bazează pe o înţelegere trinitară şi personală a existenţei, care are implicaţii practice pentru o spiritualitate a comuniunii între oameni, nu numai la nivelul bisericii locale, ci şi între biserici, extinzând apoi această valoare la nivelul întregii lumi. Această spiritualitate afirmă demnitatea omului în calitate de fiinţă creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi acceptă că toate faptele omului sunt o expresie a acestei demnităţi pe care creatorul o aşteaptă de la făptura sa.

Ecumenismul ar trebui înţeles ca o actualizare firească a spiritului conciliar al Bisericii într-un context confesional, așa cum este cel de astăzi. Mişcarea ecumenică reprezintă un efort de descoperire a unităţii Bisericii, în spiritul învăţăturii apostolice, printr-un demers care ţine cont de bogăţia de sensuri ale mesajului creştin pe care îl descoperă şi îl actualizează comunităţile creştine locale (şi confesionale) în istoria Bisericii. Este nevoie de un astfel de efort pentru că istoria demonstrează o tendinţă de fragmentare a comunităţii creştine prin tendinţe sectare şi confesionalism.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Eugen Negrici - Literatura română sub comunism
Previous article Lucian Croitoru. Filozofia păguboasă din discursurile despre veniturile bugetare
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos
April 21st, 2021

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.