• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dănuț Jemna. Îngrijorează situația demografică a țărilor CEE?
Dănuț Jemna. Îngrijorează situația demografică a țărilor CEE?
Home
ALTFEL

Dănuț Jemna. Îngrijorează situația demografică a țărilor CEE?

March 2nd, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Europa este o regiune destul de eterogenă din punct de vedere demografic. Chiar și în interiorul Uniunii Europene, există o diversitate a comportamentului și evoluțiilor fenomenelor demografice care necesită o atentă analiză din partea specialiștilor. Per ansamblu, populația Europei nu are o dinamică spectaculoasă în ultimii 70 de ani. Perioada de creștere demografică, după al doilea război mondial, a dus la o creștere a efectivului populației în toate țările, iar pe total s-a ajuns la valori care depășesc nivelul de 700 de milioane de locuitori. Pentru viitor însă, predicțiile arată că populația Europei va urma o tendință de scădere până la finalul perioadei de analiză (2100).

Figura 1. Evoluția populației Europei

Total Population by Variant

Sursa: UN, Population Division, 2019

Populația UE era estimată la aproximativ 511 milioane de persoane în anul 2017. Cele mai populate țări ale UE sunt: Germania (82 de mil.), Franța (67 de mil.), UK (66 de mil.), Italia (60 de mil.), Spania (46 de mil.), Polonia (38 de mil.), România (19 mil.). În privința modificărilor de volum, la nivelul UE se pot identifica două grupuri de țări. În general, țările occidentale au înregistrat o ușoară creștere, în mare parte bazată pe migrație. De cealaltă parte, există grupul țărilor care provin din fostul bloc comunist, care au un comportament demografic apropiat și înregistrează o tendință de scădere a populației în viitor.

În grupul țărilor din Europa Centrală și de Est (CEE) din UE se includ: Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia. Începând cu anii ’70, pentru ţările CEE se observă tot mai clar existenţa unui model comun de dezvoltare demografică. Pentru cele 11 ţări din UE, analiza principalilor indicatori demografici ne permite conturarea caracteristicilor acestui tipar comun (a se vedea figura 2).

Figura 2. Evoluția populației țărilor CEE

europe

Sursa: UN, Population Division, 2019

Conform datelor din tabelul 1, 9 din cele 11 țări analizate vor înregistra o scădere semnificativă a populației până în anul 2050. Între țările cu cele mai importante pierderi de efectiv se numără Polonia și România. De asemenea, tabelul 2 ne indică pierderile de efectiv de populație pe cale naturală (diferența dintre nașteri și decese) în ultimii ani. Valorile negative ne arată că efectivul populației scade din cauza nivelului mai scăzut al nașterilor decât al deceselor în majoritatea acestor țări. Acest lucru reprezintă o noutate demografică fără precedent, în general scăderea populației realizându-se ca urmare a unor evenimente cu impact la scară mare (așa cum au fost războaiele sau cataclismele naturale).

Tabelul 1. Țările ale căror populații se estimează că vor scădea numeric

Country Pop.1990 Diff.2015-1990 Pop.2015 Pop.2050 Diff.2050-2015  %
Bulgaria 8718 -1568  7150  5 154 -1 996 -27.9
Romania 23202 -3691  19511  15 207 -4 305 -22.1
Latvia 2663 -692  1971  1 593 – 377 -19.1
Lithuania 3698 -820  2878  2 375  -503 -17.5
Croatia 4776 -536  4240  3 554  -686 -16.2
Hungary 10374 -519  9855  8 318 -1 537 -15.6
Poland 38111 501  38612  33 136 -5 475 -14.2
Estonia 1569 -256  1313  1 129 – 184 -14.0
Slovakia 5299 127  5426  4 892  -534 -9.8

Sursa: United Nations – World Population Prospects, 2015

Tabelul 2. Modificarea naturală a populaţiei în perioada 1991-2015

Country Natural change
Bulgaria -1101580
Czech Republic -224621
Estonia -259585
Croatia -435214
Latvia -418139
Lithuania -1075229
Hungary -87628
Poland -43780
Romania -854621
Slovenia 203620
Slovakia 182999

Sursa: Eurostat, 2018

În tabelul 3 sunt prezentate câteva date referitoare la dinamica structurii populației pe grupe de vârste în țările analizate. Fenomenul reprezentat de scăderea ponderii populației tinere (0-14 ani) concomitent cu cel al creșterii ponderii populației vârstnice (peste 65 de ani) se numește îmbătrânire demografică. Acest fenomen este în creștere în țările CEE și devine îngrijorător pe fondul scăderii efectivului populației și al scăderii nivelului fertilității la valori foarte scăzute.

Tabelul 3. Structura populaţiei pentru ţările CEE în perioada 1990-2015

Country Proportion of population aged 0-14 years Proportion of population aged 65 years and more Population 65 and over to population 15 to64 years
1990 2015 1990 2015 1990 2015
Bulgaria 20.5 13.9 13.0 20.0 19.5 30.2
Czech Republic 21.7 15.2 12.5 17.8 19.0 26.6
Estonia 22.3 15.9 11.6 18.8 17.5 28.7
Croatia – 14.7 – 18.8 – 28.3
Latvia 21.4 15.0 11.8 19.4 17.7 29.5
Lithuania 22.6 14.6 10.8 18.7 16.2 28.1
Hungary 20.5 14.5 13.2 17.9 20.0 26.5
Poland 25.3 15.0 10.0 15.4 15.4 22.2
Romania 23.7 15.5 10.3 17.0 15.6 25.2
Slovenia 20.9 14.8 10.6 17.9 15.5 26.6
Slovakia 25.5 15.3 10.3 14.0 16.0 19.7

 Sursa: Eurostat, 2018

În literatura de specialitate, se discută despre un nivel critic al ratei totale de fertilitate (numărul mediu de copii pe care îi naște o femeie) numit nivel de înlocuire al unei generații. Acest indicator presupune o rată de fertilitate egală cu 2,1 copii la o femeie. După cum se poate observa din figura 3, acest nivel a fost atins de unele țări doar în perioada comunistă, ca urmare a unor politici pronataliste. Însă, pe termen lung, fertilitatea urmează o tendință de scădere, care ia o formă acută după căderea zidului comunist. După 1990, în aceste țări nivelul ratei totale de fertilitate atinge valori foarte scăzute, cu o medie de aproximativ 1,3 copii la o femeie. Studiile de specialitate au căutat să identifice cauzele unui asemenea comportament și, de asemenea, eventuale politici de redresare demografică.

Figura 3. Evoluţia ratei totale de fertilitate în perioada1960-2016

fertil

Sursa: Realizat pe baza datelor oferite de Eurostat, 2018

Deși predicțiile Eurostat arată că ratele fertilității vor cunoaște o ușoară creștere în aceste țări, nivelul rămâne unul mult sub pragul de înlocuire. Pentru aceste țări, viitorul este sub semnul unui spor natural negativ (nașteri mai scăzute decât decesele) și eventuale pierderi ale efectivului populației cauzate de migrație.

Implicațiile acestor transformări demografice nu au fost suficient studiate. Pe lângă îmbătrânirea demografică, cu implicații directe asupra gradului de dependență socială și economică și a unei presiuni asupra sistemului de pensii și asigurări sociale, se mai observă o depopulare a zonelor rurale, continuarea migrației externe, existența unor niveluri ridicate ale mortalității, pe lângă o creștere a speranței de viață care menține încă un suficient decalaj între populația feminină și cea masculină.

3. Populația României în ultimul secol

În contextul UE, România este o țară care are atât o poziție geografică importantă, cât și una demografică. Aflată în zona centrală și de est a Europei, România ocupă o poziție peste medie cu privire la efectivul populației, fiind clasată pe locul 7 în rândul celor mai populate țări din UE. Evoluția efectivului populației în ultimul secol este puternic corelată cu evoluția socio-politică și economică a acestei țări. Perioada cu cea mai importantă dinamică demografică este cea comunistă, iar cea de după 1990 atrage atenția printr-o serie de caracteristici aparte.

Tabelul 1. Efectivul populației României la recensămintele de după anul 1900

Anul Populație
1912 12898000
1930* 14280729
1941 16126063
1948 15872624
1956 17498450
1966 19103163
1977 21559910
1992 22810035
2002 21680974
2011 20121641

Sursa: www.insse.ro, 2018

Conform tabelului 1, efectivul populației României la recensămintele de după 1900 a cunoscut o tendință de creștere constantă până în anul 1992, cu excepția anului 1948, când se resimt pierderile din cel de-al doilea război mondial. După 1992, recensămintele arată un declin important al efectivului populației României. În valoare absolută, populația scade cu aproximativ 2,7 milioane de locuitori, în perioada 1992-2011, ceea ce înseamnă aproape 12% din populația de la recensământul din 1992. Deoarece inerția în timp a fenomenelor demografice este mare, este de așteptat ca acest trend descendent să continue și în viitor. Predicțiile realizate de ONU sau Eurostat indică o asemenea traiectorie, iar scenariile propuse sunt îngrijorătoare. De exemplu, celebra publicație a Diviziei de Populație a ONU, World Population Prospects: The 2015 Revision, estimează că, în 2050, populația României va ajunge la aproximativ 15 milioane de locuitori, iar în anul 2100, la aproximativ 10 milioane, după varianta medie de prognoză.

Populația României în comunism

În anul 1948, populația României înregistra 14,3 milioane de locuitori. La recensământul din 1956, efectivul ajunge la aproximativ 17,5 milioane de persoane, iar în anul 1960, la 18,4 milioane. Pentru perioada 1960-1989, evoluția efectivului populației este redată în figura de mai jos. Între 1967 și 1982, viteza de creștere a efectivului este mai mare, ca efect al măsurilor luate de regimul comunist (rata medie de creștere a populației este de 1%). În perioada 1982-1989, rata de creștere este mai redusă, având o medie de 0,4%.

Regimul Nicolae Ceaușescu a durat 25 de ani (1965-1989). În această perioadă populația a crescut cu 4,1 milioane de locuitori și s-au realizat câteva transformări spectaculoase ale structurii demografice a României. De-a lungul perioadei comuniste procesul de îmbătrânire a populației începe să se manifeste ușor. Între 1960 și 1989, ponderea populației tinere are o ușoară tendință de scădere (în ciuda politicii pronataliste). Din această perioadă începe să crească ponderea populației vârstnice, în ciuda faptului că mortalitatea dezvoltă o tendință de creștere. În perioada comunistă, vârsta mediană a populației crește cu aproximativ 3 ani. De asemenea, speranța de viață crește în această perioadă cu aproximativ 2 ani (de la 67,7 la 69,5 ani).

Figura 1. Evoluția efectivului și structurii populației României

Total Population by Variant

Total Population by Major Age Group

Sursa: UN, Population Division

Un specific al perioadei comuniste, cu impact asupra demografiei, este dorința de emancipare a femeii care să conducă la o deplină egalitate de gen. Această concepție a încurajat participarea femeii la viața economică și socială. În paralel, prin politica pronatalistă a regimului comunist, femeia era încurajată să nască și să se dedice creșterii și educației copiilor. Se conturează, așadar, un rol dublu al femeii: unul economic (productiv, ca muncitoare) și unul demografic (reproductiv, ca mamă). Instrumentat ideologic și impus prin sistemul politic, acest rol dublu al femeii a început să funcționeze și să fie lăudat de aparatul de propagandă. Efectele așteptate de regimul comunist nu au întârziat să apară (creșterea participării femeii la piața muncii și creșterea natalității), însă efectele negative ale unor măsuri impuse și ale unor mecanisme sociale defectuoase, cu impact pe termen mediu și lung, au început să apară. Din păcate, asemenea efecte (cum ar fi contracepția și sănătatea reproducerii, de exemplu) nu au fost suficient studiate.

Populația României după 1989

La sfârșitul perioadei comuniste, populația României atingea numărul de 23 de milioane de locuitori (în anul 1989), sub valoarea așteptată (de 25 de mil.) și anunțată de Nicolae Ceaușescu în programul PCR din 1975. Maximul efectivului populației României din întreaga ei istorie de până acum va fi atins în anul 1990 (23,2 mil.). Începând cu anul 1991, efectivul populației începe să scadă continuu până în prezent (vezi figura 1), astfel că, în aproximativ 25 de ani, România pierde mai bine de 3 milioane de locuitori (conform datelor oficiale, care pot să fie supradimensionate din pricina dificultății de a estima fenomenul migrației). Această scădere are două cauze principale:

  • mișcarea naturală. Începând cu anul 1992, se înregistrează un spor natural negativ, ceea ce înseamnă că în România se nasc mai puțini oameni decât mor;
  • mișcarea migratorie. Pe toată perioada, sporul migrator este negativ, ceea ce înseamnă că în România vin mai puține persoane decât cele care pleacă.

Fenomenul îmbătrânirii demografice, început deja în perioada comunistă, continuă după 1989 și se intensifică. După anul 2010, populația vârstnică o depășește pe cea tânără, iar populația matură înregistrează o tendință continuă de scădere.

  • Tags
  • demografie
  • dezbatere
  • Europa
  • Romania

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article INTERVIU Remus Tanasă, coordonatorul Centrului Russell Kirk România: Trăim un moment istoric ce ar trebui să dea naștere unei mișcări conservatoare nu doar în România, ci și în Europa
Previous article Adrian Papahagi. Soluția
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul
March 29th, 2021

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.