• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dănuț Jemna. Magia Crăciunului
Dănuț Jemna. Magia Crăciunului
Home
ALTFEL

Dănuț Jemna. Magia Crăciunului

December 24th, 2018 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În relatarea Sf. Matei, nașterea Mântuitorului este înconjurată de mult mister și incită la formularea unor întrebări complexe. În text apar categorii foarte diferite de oameni și o serie de evenimente care lărgesc orizontul tabloului de la un mic sat evreiesc până la nivel internațional și apoi la cel cosmic. Ne intrigă fenomenul astronomic al stelei strălucitoare, identitatea magilor din Răsărit și motivul călătoriei lor în Iudeea, lipsa de sensibilitate și ignoranța poporului ales, împreună cu reacția liderilor săi politici la aflarea veștii nașterii lui Mesia. Facem câteva observații punctuale privind magii și locul lor special în contextul sărbătorii nașterii Domnului.

Marea cultură și șansa celor mici (rezultatele întâlnirii cu marile tradiții)

În lumea antică, evreii nu au reprezentat o cultură semnificativă și nici o forță politică care să fie luată în seamă. Însă geniul evreu al supraviețuirii și al credinței în propriul destin a făcut ca tradiția lor să rămână vie de-a lungul mileniilor. La acest geniu însă trebuie să mai adăugăm întâlnirile providențiale cu marile culturi ale lumii antice. De la persani, după exilul din Babilon, iudeii se întorc îmbogățiți în mod real atât sub raport teologic, cât și cultural. Pe lângă temele legate de escatologie (viața după moarte, înviere etc.), exilul pune bazele tradiției cărturarilor, preocuparea pentru istorie și teologie, importanța educației și accesului la Legea lui Dumnezeu. Câteva sute de ani mai târziu, întâlnirea cu elenismul avea să dea umanității cartea lor fundamentală în limba lui Homer și să ajungă apoi în toată lumea civilizată sub protecția Romei. În literatura de specialitate, identitatea magilor este mereu legată de istoria exilului poporului evreu în Babilon (sec. al VI-lea BCE) și de o serie de profeții din Vechiul Testament care anunță nașterea lui Mesia (Gen. 49:10; Num. 24:17; Is. 60:3). Herodot ne spune că în lumea antică magii erau considerați vechii persani educați care au realizat numeroase descoperiri în medicină și științele naturii. Explicațiile plauzibile cu privire la motivația unei călătorii foarte lungi (din zona Babilonului, Irakul de astăzi, până în Ierusalim) pornesc de la ideea că în imperiile din Răsărit a supraviețuit această așteptare a nașterii unui important rege evreu la Ierusalim. Fie că mesajul a fost transmis de la o generație la alta de evreii care au rămas acolo, fie că a constituit un subiect de analiză la nivelul textelor religioase și istorice păstrate de elitele intelectuale, important este faptul că a existat mereu o preocupare pentru acest eveniment. Ceea ce ni se pare semnificativ cu privire la magi nu este numai faptul că au primit o tradiție vie cu privire la nașterea lui Mesia, ci că acest crez a supraviețuit în contextul unei culturi și a unui spațiu religios care nu este dominat de evrei, ci dimpotrivă. Nu este o întâmplare că în tradiția Babilonului au fost păstrate idei și căutări cu privire la teme care aparțin unor culturi mici sau unor popoare mărunte, cum este cazul evreilor. Tocmai aceasta este forța și dinamica marilor culturi care nu se simt amenințate de altele, ci au deschiderea pentru cunoaștere și lasă spațiu pentru expresia unei diversități. În Răsărit, au rămas mereu oameni preocupați să cerceteze textele vechi, ideile înaintașilor, așteptările și credințele popoarelor. Marile culturi antice ne-au dat magii, oameni care aveau capacitatea să observe astrele și să înțeleagă cărțile sfinte, specialiști cu suficiente cunoștințe istorice și religioase, fiind capabili să ia act de un fenomen cosmic și să îl asocieze cu împlinirea unei profeții din vechime. Convinși de acest lucru, înțelepții din Răsărit sunt dispuși să parcurgă aproape 1500 de km (o călătorie de câteva săptămâni) pentru a se prezenta în fața regelui născut și a-i aduce omagii. Nu contează dacă sunt evrei sau persani, ci important este gestul lor, care reprezintă o încununare a efortului cunoașterii, satisfacția de a fi înțeles și de a fi contemporani cu lucruri anunțate cu sute de ani înainte. Sărbătoarea Crăciunului în sine este un eveniment cultural, o perpetuă actualizare a unui eveniment istoric cu semnificații globale și cosmice care este împărtășit de omenire cu fiecare generație și în contexte culturale diverse.

Când așteptarea își pierde vigilența și speranța (sau despre pericolul uitării adevăratelor semnificații)

Drama poporului evreu cu privire la Mesia este una istorică și spirituală în același timp. În conștiința iudeilor s-a transmis mereu ideea unei renașteri politice și religioase a acestui popor în jurul unui rege providențial care va aduce pace și prosperitate. În ciuda faptului că tradiția acestui popor a fost marcată atât de profund de această perspectivă, ceva s-a fracturat pe parcurs. Se pare că evreii au fost orbiți de propria așteptare și s-au prăbușit sub povara propriului vis. Deși orice copil evreu crește cu profețiile despre Mesia, cu învățături și parabole legate de acest eveniment crucial, totuși ceva nu mai funcționează în fibra acestei națiuni marcate de prea multă așteptare și de prea multe scenarii cu privire la venirea regelui visat. Forjați intens de această tensiune a renașterii etnice și spirituale, evreii au forțat deseori mâna istoriei și au improvizat diverși Mesia sau au încercat soluții politice și sociale alternative. Ne întrebăm dacă problema principală este timpul și faptul că de la o generație la alta lucrurile s-au diluat și metamorfozat, dacă s-a pierdut discernământul cu privire la adevărata încărcătură și semnificație a evenimentului. Sau poate că propria istorie a deturnat așteptarea poporului și a canalizat-o spre un orizont îngust cu valențe strict politice și sociale, ignorând faptul că textele profetice dau epocii mesianice o altă anvergură. Crăciunul păstrează memoria dramei poporului ales, alături de alte drame ale culturilor care cad sub povara propriei vocații sau a împrejurărilor istorice. Sărbătoarea nașterii Domnului ne amintește mereu despre importanța speranței și a valorilor care o susțin, despre idealurile noastre ca oameni și creștini și despre pericolul de a le uita sau a le redirecționa înspre obiective particulare, egoiste, efemere.

Privirea dinafară și rolul capitalului străin (despre prezența vitală a celuilalt)

Scriptura ne arată că în pofida unei insistențe etnice pe urmașii lui Israel, adică pe cele douăsprezece triburi care formează poporul evreu, realitatea istorică a condus mereu la o experiență multiculturală etnică și religioasă pe teritoriul Palestinei. Prezența alogenilor a fost în permanență o provocare pentru acest spațiu, ca o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, evreii au avut ocazia să își întărească identitatea prin raportarea la cei diferiți de ei, atât prin refuzul asimilării unor comportamente, cât și prin aproprierea unor valori și principii care pot vitaliza propria identitate. Pe de altă parte, prezența străinilor a reprezentat mereu un instrument al iconomiei divine prin care evreii fie au fost puși la încercare cu privire la credința lor, fie au asistat la lecții memorabile din partea celor care erau considerați inferiori și fără Dumnezeu. În contextul nașterii lui Mesia, venirea magilor la Ierusalim reprezintă un eveniment total neașteptat. Liderii politici și religioși sunt pur și simplu marcați de știrea apariției micului rege. Cu atât mai mult cu cât vestea vine din exterior, de la cei care nu sunt mandatați să aștepte și să caute pe Mesia. Însă tocmai aceștia dovedesc că au ochi să vadă obiectiv lucrurile, că au trăit o așteptare vie și speranța că vor putea asista la acest eveniment colosal. Pentru cei din interior, poporul evreu și conducătorii lor, vestea nu aduce entuziasm și bucurie. Ei par să nu mai aibă simțuri pentru marele eveniment al istoriei și al propriei tradiții. Dimpotrivă, se simt amenințați, frustrați și incomodați de o noutate care nu este pe agenda lor. Venirea lui Mesia strică socotelile celor aflați la conducere, le subminează autoritatea și poate genera isteria maselor. Lăsăm la o parte întrebările cu privire la această atitudine și la incapacitatea evreilor de a-l primi cu adevărat pe Mesia, deși asta au așteptat mereu, și subliniem importanța prezenței străinului, a celui care privește dinafară sau din altă perspectivă lucrurile. Sărbătoarea nașterii regelui promis este ocazia să ne amintim de diversitatea culturilor și popoarelor, de importanța fiecărei tradiții, de valoarea diferenței celuilalt. Toate acestea au greutate mai ales atunci când stăm în fața marilor întrebări, a speranțelor și idealurilor, a marilor așteptări sau a marilor evenimente ale lumii.

Când rațiunea și credința fac casă bună împreună (frumusețea și complexitatea cunoașterii)

Magii sunt un exemplu de intelectuali ai lumii antice. Pentru ei nu există o demarcație între tipurile de cunoaștere așa cum le-a delimitat modernitatea. Ei apelează atât la credință, cât și la rațiune în încercarea de a răspunde la întrebările fundamentale ale omului. Indiferent cum sunt numiți în diverse culturi antice, magii reprezintă o elită a societății care joacă un rol important în politică, medicină, administrație, arhitectură, religie, artă etc. De pildă, cartea profetului Daniel ne arată că în Babilon exista o strategie a formării unei asemenea clase cu oameni recrutați dintre membrii familiilor nobile, atât din Babilon, cât și din țările cucerite. Pentru acești oameni, cunoașterea însemna studiul cărților sfinte și asumarea valorilor credinței, dar și disciplina observării lumii fenomenale și înțelegerea legilor naturii. Fizica și metafizica erau două dimensiuni ale realului care trebuiau studiate de una și aceeași persoană. Angajarea atât față de lumea sensibilă, cât și față de cea inteligibilă, erau exigențele cerute pentru un candidat la calitatea de mag sau de înțelept la curtea împăratului din Babilon, Alexandria sau Ierusalim. Nu este loc aici să cercetăm dinamica acestei relații complexe, fragile uneori, dintre credință și rațiune în spațiul oriental antic sau ulterior. Cert este că o relație armonioasă care pune la lucru ambele facultăți umane a fost posibilă doar atunci când a existat o concepție religioasă care prețuiește realitatea sensibilă, iar puterea politică a înțeles că o bună cunoaștere a realității presupune și credința, nu numai rațiunea. Prin intermediul magilor, sărbătoarea Crăciunul este o ocazie care ne amintește că avem acces la frumusețea și complexitatea realității prin toate facultățile cu care am fost înzestrați, prin toate căile de cunoaștere pe care le putem utiliza, prin rațiune și credință deopotrivă.

  • Tags
  • Crăciun
  • magie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cristi Dănileț. Independența Justiției, o intangibilă linie roșie
Previous article Bogdan Glavan: Lașitate și ipocrizie. Și mai ales lipsă de carte.
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.