• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dănuț Jemna. Pentru o antropologie creștină
Dănuț Jemna. Pentru o antropologie creștină
Home
ALTFEL

Dănuț Jemna. Pentru o antropologie creștină

December 27th, 2018 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În domeniul reflecției teologice, secolul al XXI-lea va fi unul al antropologiei. Iată câteva argumente în acest sens. Primul este legat de provocările pe care le aduce cunoașterea științifică și aplicațiile ei. Cu toții suntem de acord că rezultatele științei și tehnologiei au contribuit la o reală îmbunătățire a calității vieții, la eradicarea unor maladii mortale și creșterea speranței de viață, la o mai mare capacitate de valorificare a resurselor naturale și eficientizarea activității din toate domeniile societății. În același timp însă, toate aceste transformări au adus noi provocări cu privire la modul în care ne raportăm unii la alții și la disponibilitatea de a contribui la construirea societății viitoare. Creșterea accelerată a tehnologiei a condus la schimbări importante cu privire la stilul nostru de viață și a influențat semnificativ concepțiile despre om și societate. Traversăm o perioadă în care rezultatele din domenii precum cele ale biologiei, chimiei și geneticii pun serioase întrebări cu privire la natura omului. Hegemonia științei pare să fi cucerit orice redută și să livreze cadrul conceptual și instrumental pentru o societate a viitorului în care nu omul este măsura tuturor lucrurilor, ci puterea rezultatelor cercetării și inovării științifice. Literatura science fiction ne propune o serie de scenarii de la cele mai fanteziste până la unele care pot fi luate foarte serios în calcul. De asemenea, oamenii de știință îndrăznesc să prezică o societate a viitorului dominată de social media și comunități virtuale. Este vorba despre o societate a cunoașterii și informației în care cea mai mare parte din muncă va fi preluată de roboți și inteligența artificială. Va continua procesul de îmbunătățire a naturii umane prin utilizarea tehnologiilor din domeniul medical, genetic și informațional. Omul își va extinde orizontul cunoașterii și mobilității la nivel planetar, atât în căutare de noi resurse, cât și pentru colonii și societăți departe de Terra.

Un al doilea argument privește dinamica ideilor din domeniul social și cultural. Așa cum revoluția științifică de la începutul modernității a produs o schimbare fundamentală de concepție cu privire la univers, om și societate, este de așteptat ca noile achiziții ale științei și tehnologiei (noua revoluție științifică) să aducă schimbări semnificative de înțelegere cu privire la ființa umană și viitorul ei. Literatura de specialitate vehiculează deja o serie de concepte care par să restructureze ideatic tot ceea ce s-a construit până acum. În spațiul public apar tot mai frecvent termeni care dau coordonatele noilor orientări de gândire și practică socială: post-umanism (perspectiva filosofică în care diferența ontologică dintre om și lucruri dispare, împreună cu pretinsa superioritate a ființei umane); trans-umanism (mișcare filosofică și culturală care promovează modalitățile de îmbunătățire a capacităților omului și de lărgire a scopurilor acțiunilor sale); post-politic (ideea de a organiza societatea dincolo de vechile vederi ideologice și de a apela la eficiența experților și managementului instituțional); post-creștinism, post-religie (concepția care admite că viitorul societății umane nu mai este legat de viziunea creștină despre lume și viață, nici de o altă înțelegere religioasă); post-adevăr (contextul în care opiniile publice sunt conturate mai degrabă pe emoții și crezuri personale decât pe fapte obiective). Toate acestea par să conducă la o societate în care omul să fie rupt de orice realitate metafizică și de un suport moral stabil. Desfăcut și analizat în detaliu de diverse științe, omul este mai apoi reconstituit după chipul și asemănarea unei imagini livrate de o teorie sau, uneori, de o ideologie. Unii speră chiar să obținem un produs uman care să fie fabricat în laborator și să răspundă cerințelor unui tip ideal (sănătos, frumos, inteligent etc.) sau să ajute la depășirea unor limite de mult visate de umanitate (să ajungă astfel la viață lungă, fericire, bunăstare etc.). Este posibil ca toate noile curente de gândire să stimuleze o perspectivă antropologică reducționistă și să facă din ființa umană un simplu obiect sau un număr vehiculat în registre și statistici. Gradul de obiectivare la care omul este supus poate conduce la situații aproape imposibil de imaginat în trecut și prezent. Justificările pentru aproape orice tip de inginerie socială sau genetică pot fi ușor produse la adăpostul acestor concepții care propun o nouă înțelegere despre rolul și locul omului în lume.

În al treilea rând, globalizarea și mobilitatea foarte ridicată a populației lasă loc unui proces complex de restructurare a societății umane. Multiculturalismul reprezintă o mare provocare. Diversitatea culturală și cea religioasă vor atinge cote foarte mari în aproape orice zonă geografică, astfel încât omul va trebui să învețe să accepte și să gestioneze o asemenea complexitate. Există atât presiunea integrării în spații sociale care nivelează diferențele, cât și tentația luptei pentru supraviețuire într-o expresie culturală locală. Problema identității se pune în parametri mereu noi, cu tot mai multe variabile și în cadre socio-culturale structural diferite de cele din trecut. Capacitatea de dialog și munca de definire a fundamentelor identitare vor fi turate la maximum, cu riscul apariției unor noi forme de extremism, segregare și intoleranță. Societatea umană va fi solicitată intens să găsească logica unei structuri sociale și economice în care valoarea individualității umane să fie înțeleasă și explorată în noi condiții, dincolo de limitele unor dominante etnice, religioase, politice, educaționale etc.

Nu în ultimul rând, teologia creștină are de recuperat un serios decalaj cu privire la concepția despre om. Dintre capitolele importante ale gândirii creștine, antropologia pare să fi suferit cel mai mult, atât în privința consistenței elaborărilor dogmatice, cât și a actualității și pertinenței mesajului despre om în diverse contexte socio-istorice. În acest sens, asupra creștinismului a planat mereu o aspră critică din partea filosofiei și științei cu privire la discursul și practica Bisericii privind natura omului și scopul existenței sale. De pildă, există critici pertinente cu privire la faptul că în creștinism s-a păstrat o puternică ruptură de gen care dă bărbatului o poziție superioară față de femeie, atât în Biserică, cât și în societate. De asemenea, diverse concepții despre starea de păcat a omului și accentul pe dimensiunea soteriologică lasă expresia umană în lume fără un sens clar, iar realizările omului rămân mereu sub blestemul căderii și distrugerii. Între criticile aduse gândirii creștine se numără și viziunea dualistă cu privire la constituția omului (superioritatea sufletului față de trup) și perspectiva sa antropocentrică (care poate relativiza importanța celorlalte elemente ale creației și neglija responsabilitatea omului față de utilizarea resurselor și viitorul umanității).

Într-un asemenea context, se pune următoarea întrebare: care ar putea fi sarcina unei antropologii creștine actuale, adică ce s-ar mai putea spune sau aduce pe scena dezbaterilor despre om? Subiectul pare cu atât mai sensibil cu cât este vorba despre o poziție teologică sau religioasă, abordare asupra căreia, aproape din start și aproape în orice discuție, planează statutul de subiectiv, periferic sau lipsit de importanță. În ciuda unei asemenea posibile percepții cu privire la orice discurs din zona religioasă, credința creștină poate să participe la masa dialogului măcar cu o sarcină care îi este la îndemână: să demaște limitele și chiar ignoranța oricărei forme de absolutism conceptual și ideologic cu privire la natura omului; să examineze critic și consistent orice tip de discurs care își depășește cadrul propriului tip de cunoaștere; să arate nevoia unui dialog consistent între toate tipurile de cunoaștere atunci când este vorba de a da răspunsuri cu privire la natura și valoarea omului; să aducă în spațiul public o concepție teologică consistentă despre om, cu convingerea că asupra naturii și rațiunii de a fi a omului nu se poate pronunța doar știința sau filosofia.

Atunci când credința creștină afirmă că omul este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, asistăm la o deschidere care scapă oricărei forme de reducționism. Omul nu poate fi redus la nici un fel de imagine concepută de cineva, oricât de sofisticată ar putea fi; nu poate fi declarat un mijloc sau un obiect, oricât de mult ne-ar satisface asta. Prin natura lui, omul admite un mister inepuizabil, pentru că măsura lui nu se află în el însuși, ci în Dumnezeu, în cel care l-a creat. Omul este o ființă teologică. Acest caracter impune un respect absolut pentru ființa umană și refuzul oricărui argument care ar putea atenta la valoarea sa ori i-ar putea da o altă poziție în lume decât cea primită de la Dumnezeu prin creație. Chiar dacă nu putem epuiza cu argumente și definiții cunoașterea despre natura omului, ne putem îndrepta efortul să afirmăm valoarea și unicitatea acestei ființe în lume, să o apărăm de orice formă de obiectivare și instrumentare ideologică, de orice tip de simplificare excesivă care ar încadra-o facil în așteptările unei societăți conformiste. Nu este vorba despre o atitudine care ar respinge rezultatele științei sau filosofiei, ci despre una care anunță mereu că omul este mai mult decât aceste tipuri de cunoaștere pot demonstra sau prezice. Pe lângă efortul de a sublinia limitele cunoașterii umane, este necesar un efort de a afirma și apăra demnitatea acestei ființe paradoxale, fiind capabilă să își aducă pieirea prin cele mai nobile sau josnice idealuri (de aceea are mereu nevoie de un ochi critic asupra propriei experiențe), cât și dornică să își depășească mereu condiția și să își afirme libertatea (uneori chiar în detrimentul său).

  • Tags
  • chip
  • om

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Newsweek. Ramona Ursu. Ce mai contează, în țara asta, că unii suntem cinstiți, iar alții sunt niște hoți?
Previous article Andrei Vieru, piano, live, 1994: Bach -THE ART OF THE FUGUE
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”
February 23rd, 2021

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea
February 17th, 2021

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?
February 15th, 2021

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.