• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dănuț Jemna. Pentru o antropologie teologică creștină
Dănuț Jemna. Pentru o antropologie teologică creștină
Home
Debate

Dănuț Jemna. Pentru o antropologie teologică creștină

October 6th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În domeniul reflecției teologice, secolul al XXI-lea va fi unul al antropologiei. Iată câteva argumente în acest sens. Primul este legat de provocările pe care le aduce cunoașterea științifică și aplicațiile ei. Cu toții suntem de acord că rezultatele științei și tehnologiei au contribuit la o reală îmbunătățire a calității vieții, la eradicarea unor maladii mortale și creșterea speranței de viață, la o mai mare capacitate de valorificare a resurselor naturale și eficientizarea activității din toate domeniile societății. În același timp însă, toate aceste transformări au adus noi provocări cu privire la modul în care ne raportăm unii la alții și la disponibilitatea de a contribui la construirea societății viitoare.

Creșterea accelerată a tehnologiei a condus la schimbări importante cu privire la stilul nostru de viață și a influențat semnificativ concepțiile despre om și societate. Traversăm o perioadă în care rezultatele din domenii precum cele ale biologiei, chimiei și geneticii pun serioase întrebări cu privire la natura omului. Hegemonia științei pare să fi cucerit orice redută și să livreze cadrul conceptual și instrumental pentru o societate a viitorului în care nu omul este măsura tuturor lucrurilor, ci puterea rezultatelor cercetării și inovării științifice. Literatura science fiction ne propune o serie de scenarii de la cele mai fanteziste până la unele care pot fi luate foarte serios în calcul. De asemenea, oamenii de știință îndrăznesc să prezică o societate a viitorului dominată de social media și comunități virtuale. Este vorba despre o societate a cunoașterii și informației în care cea mai mare parte din muncă va fi preluată de roboți și inteligența artificială. Va continua procesul de îmbunătățire a naturii umane prin utilizarea tehnologiilor din domeniul medical, genetic și informațional. Omul își va extinde orizontul cunoașterii și mobilității la nivel planetar, atât în căutare de noi resurse, cât și pentru colonii și societăți departe de Terra.

Un al doilea argument privește dinamica ideilor din domeniul social și cultural. Așa cum revoluția științifică de la începutul modernității a produs o schimbare fundamentală de concepție cu privire la univers, om și societate, este de așteptat ca noile achiziții ale științei și tehnologiei (noua revoluție științifică) să aducă schimbări semnificative de înțelegere cu privire la ființa umană și viitorul ei. Literatura de specialitate vehiculează deja o serie de concepte care par să restructureze ideatic tot ceea ce s-a construit până acum. În spațiul public apar tot mai frecvent termeni care dau coordonatele noilor orientări de gândire și practică socială: post-umanism (perspectiva filosofică în care diferența ontologică dintre om și lucruri dispare, împreună cu pretinsa superioritate a ființei umane); trans-umanism (mișcare filosofică și culturală care promovează modalitățile de îmbunătățire a capacităților omului și de lărgire a scopurilor acțiunilor sale); post-politic (ideea de a organiza societatea dincolo de vechile vederi ideologice și de a apela la eficiența experților și managementului instituțional); post-creștinism, post-religie (concepția care admite că viitorul societății umane nu mai este legat de viziunea creștină despre lume și viață, nici de o altă înțelegere religioasă); post-adevăr (contextul în care opiniile publice sunt conturate mai degrabă pe emoții și crezuri personale decât pe fapte obiective). Toate acestea par să conducă la o societate în care omul să fie rupt de orice realitate metafizică și de un suport moral stabil. Desfăcut și analizat în detaliu de diverse științe, omul este mai apoi reconstituit după chipul și asemănarea unei imagini livrate de o teorie sau, uneori, de o ideologie. Unii speră chiar să obținem un produs uman care să fie fabricat în laborator și să răspundă cerințelor unui tip ideal (sănătos, frumos, inteligent etc.) sau să ajute la depășirea unor limite de mult visate de umanitate (să ajungă astfel la viață lungă, fericire, bunăstare etc.). Este posibil ca toate noile curente de gândire să stimuleze o perspectivă antropologică reducționistă și să facă din ființa umană un simplu obiect sau un număr vehiculat în registre și statistici. Gradul de obiectivare la care omul este supus poate conduce la situații aproape imposibil de imaginat în trecut și prezent. Justificările pentru aproape orice tip de inginerie socială sau genetică pot fi ușor produse la adăpostul acestor concepții care propun o nouă înțelegere despre rolul și locul omului în lume.

În al treilea rând, globalizarea și mobilitatea foarte ridicată a populației lasă loc unui proces complex de restructurare a societății umane. Multiculturalismul reprezintă o mare provocare. Diversitatea culturală și cea religioasă vor atinge cote foarte mari în aproape orice zonă geografică, astfel încât omul va trebui să învețe să accepte și să gestioneze o asemenea complexitate. Există atât presiunea integrării în spații sociale care nivelează diferențele, cât și tentația luptei pentru supraviețuire într-o expresie culturală locală. Problema identității se pune în parametri mereu noi, cu tot mai multe variabile și în cadre socio-culturale structural diferite de cele din trecut. Capacitatea de dialog și munca de definire a fundamentelor identitare vor fi turate la maximum, cu riscul apariției unor noi forme de extremism, segregare și intoleranță. Societatea umană va fi solicitată intens să găsească logica unei structuri sociale și economice în care valoarea individualității umane să fie înțeleasă și explorată în noi condiții, dincolo de limitele unor dominante etnice, religioase, politice, educaționale etc.

Nu în ultimul rând, teologia creștină are de recuperat un serios decalaj cu privire la concepția despre om. Dintre capitolele importante ale gândirii creștine, antropologia pare să fi suferit cel mai mult, atât în privința consistenței elaborărilor dogmatice, cât și a actualității și pertinenței mesajului despre om în diverse contexte socio-istorice. În acest sens, asupra creștinismului a planat mereu o aspră critică din partea filosofiei și științei cu privire la discursul și practica Bisericii privind natura omului și scopul existenței sale. De pildă, există critici pertinente cu privire la faptul că în creștinism s-a păstrat o puternică ruptură de gen care dă bărbatului o poziție superioară față de femeie, atât în Biserică, cât și în societate. De asemenea, diverse concepții despre starea de păcat a omului și accentul pe dimensiunea soteriologică lasă expresia umană în lume fără un sens clar, iar realizările omului rămân mereu sub blestemul căderii și distrugerii. Între criticile aduse gândirii creștine se numără și viziunea dualistă cu privire la constituția omului (superioritatea sufletului față de trup) și perspectiva sa antropocentrică (care poate relativiza importanța celorlalte elemente ale creației și poate neglija responsabilitatea omului față de utilizarea resurselor și viitorul umanității).

Într-un asemenea context, se pune următoarea întrebare: care ar putea fi sarcina unei antropologii creștine actuale, adică ce s-ar mai putea spune sau aduce pe scena dezbaterilor despre om? Subiectul pare cu atât mai sensibil cu cât este vorba despre o poziție teologică sau religioasă, abordare asupra căreia, aproape din start și aproape în orice discuție, planează statutul de subiectiv, periferic sau lipsit de importanță. În ciuda unei asemenea posibile percepții cu privire la orice discurs din zona religioasă, credința creștină poate să participe la masa dialogului cu o sarcină care îi este la îndemână: demascarea limitelor și chiar aroganța oricărei forme de absolutism conceptual și ideologic cu privire la natura omului; examinarea critică și în profunzime a oricărui tip de discurs care își depășește cadrul propriului demers de cunoaștere; sublinierea nevoii unui dialog consistent între toate tipurile de cunoaștere atunci când se dorește formularea unor răspunsuri cu privire la natura și valoarea omului; prezentarea către publicul larg și specialiștii din diverse domenii a unei concepții teologice coerente despre om, cu convingerea că asupra naturii și rațiunii de a fi a omului nu se poate pronunța doar știința, filosofia sau arta.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Lăzescu. Computerele și ideologia
Previous article Sinuciderea liberalilor
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)
April 13th, 2021

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Imaginația și voința: ești ceea ce privești
April 13th, 2021

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.