• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
De ce literatura contează
De ce literatura contează
Home
Literatură

De ce literatura contează

February 17th, 2021 Iarina Albu Iarina Albu Cultură, Literatură comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Articol scris de Glenn Arbery pentru The Imaginative Conservative.

Dacă e să simplificăm, literatura funcționează bazându-se pe modul de a gândi care vine cel mai natural minții umane – adică prin imagini, comparații, personaje, dialoguri și acțiuni.

Fiecare gospodărie are o distribuție de actori ale căror variate spectacole devin povești de familie. Nepotul nostru de cinci ani Andrew, de exemplu, deși este un terorist domestic pe timpul zilei, a interpretat minunat Noapte de vis în seara de Ajun. Sora lui mai mare m-a pus să-i citesc Jack și vrejul de fasole de nenumărate ori, deși am spus Fee-Fi-Fo-Fum puțin prea brutal pentru gustul ei. Oricine este implicat în supravegherea altor oameni gândește folosindu-se de personaje și acțiuni. Cine este îndeajuns de curajos încât să riște înfurierea șefului pentru ceva ce a făcut în dauna companiei? Ce va face Graves pentru a rezolva această neînțelegere? Ai văzut cum a tratat-o Pritchett pe acea femeie? Cum crezi că va reacționa Klotka când îi vom prezenta această propunere? Acest mod de a gândi ne vine atât de natural, încât abia dacă îl mai luăm în considerare.

Dar chiar Aristotel însuși, Filosoful, după cum îl numește Dante, își bazează concepția asupra virtuții în Etica Nicomahică nu pe o serie de principii, ci pe caracterul și acțiunea spoudaios-ului, omul serios, admirat de cei care ar vrea să îi semene, mai ales în privința curajului sau a prudenței sale. Literatura operează prin descrierea caracterului. La începutul Iliadei, doar Ahile îl înfruntă pe Agamemnon când aduce asupra întregii armate o ciumă și doar Ahile suferă de pe urma insultei mortale a regelui. Dar Ahile este și cel care se răzbună. Prin mama sa, Ahile îl roagă pe Zeus să-i redea onoarea de care Agamemnon l-a privat, deși asta va însemna moartea multora și înfrângerea propriilor lui prieteni. Ambii bărbați aduc prejudiciu propriei lor armate – dar care dintre ei a fost mai nobil, Agamemnon sau Ahile? Pentru toți cei care au citit Iliada, răspunsul este evident – Ahile. Argumentarea acestui răspuns ține de substraturile poemului.

Din nou, mai târziu în desfășurarea acțiunii poemului, aheii fuseseră împinși înapoi în interiorul zidului proaspăt construit, iar troienii ocupaseră întreaga câmpie. Diomedes s-a oferit voluntar pentru să afle cum s-au organizat și care ar putea fi planul lor. Pe cine dorește să aibă alături în cadrul acestui raid nocturn periculos? Nestor? Marele Ajax? Menelaos? Nu, el îl vrea pe Odiseu – și tu ai fi de aceeași părere. Decizia este luată instant. Dar dacă ar fi să analizezi cu atenție gândirea sa, ai constata că situațiile neașteptate nu-l zdruncină, că este inteligent și puternic și că este un mincinos excepțional.

Condensăm firesc într-o singură imagine saturată atât ceea ce face sau spune cineva, cât și ceea ce alți oameni spun despre el. Poate fi o imagine greșită – adesea este, măcar parțial – iar această posibilitate de a emite o judecată eronată formează o parte din ceea ce relevă literatura. Lear o alungă pe fiica care îl iubește cel mai mult. Othello se înșală atât de mult în privința Desdemonei, gândindu-se că ea l-a umilit în fața lumii sale bazate pe onoare militară, încât nu o poate lăsa în viață. Însă și în timp ce o ucide, el o adoră, o venerează, încearcă să o salveze de la damnare. După ce o omoară, descoperă că era inocentă și țipă cu disperare:

O, diavoli, bicuiți-mă din fața

Acestei viziuni dumnezeiești

Svîrliți-mă ‘n vîrtejuri, în pucioasă

Fierbeți-mă , și-n adâncurile adânci

Cu curgător jăratic să mă scalde![1]

Othello întruchipează intersectarea multor complexități culturale comprimate într-o singură figură, un singur nume care devine parte a mecanismului nostru de gândire, astfel încât o putem revizita și explora. Ca și el, sute de alte personaje din literatură devin parte a modului în care gândim, de parcă le-am fi cunoscut personal: Clitemnestra, Penelopa, Dido, Cordelia, Sonia.

Atunci când predau, nu-mi trece niciodată prin cap să încerc să abstractizez un concept pornind de la personaje precum Raskolnikov, sau Henric al V-lea, sau căpitanul Ahab, de parcă ei ar fi doar întruchiparea a ceva ce poate fi tratat mai ușor la nivel conceptual. Un student îl învață pe Raskolnikov, nu conceptul pe care îl reprezintă, nici măcar „personajul Raskolnikov”, de parcă ar fi o simplă exteriorizare a imaginației romancierului. Cunoscându-l pe Raskolnikov – acest tânăr mai oprimat și torturat de gânduri decât Hamlet – imaginația cititorului este absorbită în bogatul context social și spiritual al romanului lui Dostoievski. Personajele minunate, ca oamenii din viața noastră pe care am ajuns să-i înțelegem profund, devin ființe complexe care ne atrag, care ordonează și aprofundează înțelegerea vieții de zi cu zi. Gândirea prin literatură ajută la formarea gândirii critice și a intuiției corecte – de fapt, ne ajută să ordonăm viața însăși, pentru că acuratețea descrierilor ei poate fi testată constant prin comparația cu oamenii pe care îi cunoaștem sau vom ajunge să îi cunoaștem.

Articol original: Why Literature Matters

[1] William Shakespeare, Othello, Traducere în formă originală de Mihail Dragomirescu, București, Editura Casei școalelor, 1924, p.190.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero
Previous article Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga
March 1st, 2021

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea
February 28th, 2021

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Dumnezeul filozofilor
February 26th, 2021

Dumnezeul filozofilor

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.