• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
De ce naționalismul nu este conservatorism
De ce naționalismul nu este conservatorism
Home
Politică

De ce naționalismul nu este conservatorism

July 15th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Diferite evenimente globale și naționale, cu încărcături simbolice speciale, au produs îngrijorări în societatea românească a ultimilor ani și au accelerat  încercările de organizare a naționalismului politic. O parte din acesta dă semne de autonomie și vine cu intenția sinceră de a oferi o alternativă patriotică și mai puțin coruptă la ultimele guvernări, dar fără a realiza o introspecție adevărată, pentru a-și marca propria identitate doctrinară, plusurile și minusurile reale. Alții doar pozează în grupări naționaliste, pentru a profita de trend,  încercând ocuparea acestui segment ce poate aduce voturi facile de la o populație disperată de traiul în realitatea imediată. În al treilea rând, constatăm că, în mod firesc, există naționaliști duri chiar în partidele parlamentare, fie pe stânga fie pe dreapta eșicherului politic. Autonomia naționalismului românesc față de cele trei mari curente politice universal recunoscute – socialism, liberalism si conservatorism – este și nu este o ciudățenie cu forme autohtone, ținând cont de specificul moștenirii noastre politice din deceniile și secolele trecute.

De multe ori, membri ai acestor facțiuni naționaliste preferă să se prezinte în societate în calitate de conservatori, dorind astfel să se pună sub  umbrela unei mari doctrine, cu o respectabilă tradiție intelectuală. Doar că aceasta e o asociere forțată de identitate. Să spunem din start că între naționalism și conservatorism pot exista anumite puncte comune, care derivă din importanța dată trecutului și din valorile tradiționale pe care intenționează să le apere. Dar, în același timp, există falii doctrinare de proporții, diferențe practice și preferințe pentru politici publice care nu se intersectează deloc. Dacă le privești dinspre stânga, poți forța discursul spunând ca sunt asemănătoare, dacă le privești dinspre dreapta poți sesiza diferențe majore între moderație, respect pentru ordine, tradiție și domnia legii, pe de o parte, agitație, demagogie și teme panicarde induse în societate, pe de cealaltă parte.

Cele mai importante deosebiri între naționalism și conservatorism, în România, sunt următoarele:

  • Naționaliștii nu fac referiri la literatura conservatoare occidentală, nu uzează de teme, idei, carți și autori conservatori consacrați. Distanțarea de acestea, de fapt, e cea care nu permite modelarea minții naționaliste în sens clar conservator. Există foarte puține cazuri în care unele teme dragi naționalismului sunt întărite cu argumente din literatura conservatoare. Adoptarea ideilor conservatoare, de fapt, ar goli de conținut fondul și direcția naționalismului autohton, smulgându-i tocmai cele mai dragi teme.
  • Conservatorismul și naționalismul s-au format plecând de la proiecte politice și baze conceptuale complet diferite, chiar dacă, de-a lungul timpului, uneori, ele s-au și intersectat. Naționalismul a fost unul din copii adorați și teribili ai Revoluției Franceze, pe când conservatorismul a fost o reacție aristocratică și mai apoi intelectuală la ritmul alert al schimbării sociale și desacralizării societății.
  • Naționaliștii sunt pentru un stat puternic, intervenționist, cu mare funcție de control în societate, iar principiul forte al conservatorismului – limitarea puterii politice – le apare ca o slăbiciune reală.
  • Naționaliștii preferă statul puternic centralizat, controlat în totalitate de la centru și privesc cu neîncredere ideea descentralizării și promovării localismului, mult îndrăgită de conservatori.
  • Naționalismul pune națiunea mai presus de persoană, urmărește iluzia gloriei naționale și înțelege prea puțin din ideea de comunitate (mică, locală, regională), pe care se bazează conservatorismul. Totuși, conservatorismul prețuiește națiunea pentru că este capabilă să pună în valoare inițiativele cetățenilor, loialitățile și obiceiuri locale, memoria comună și proiectele de viitor.
  • Naționalismul este în mod instinctual pentru uniformizare și nu pentru diversitate. Adeseori este deranjat de modul în care se manifestă minoritățile naționale, exagerează acțiunile lor identitare și le folosește pe post de țapi ispășitori în diferite evenimente și tensiuni politice.
  • Conservatorii consideră că naționalismul e o formă de colectivism, și îl privesc cu reticență.
  • Naționalismul propune în mod demagogic predominanța elitele eroice (care, măcar teoretic, vor să se sacrifice pentru țară) și privește de sus ideea elitelor responsabile, agreată de conservatori.
  • Naționaliștii admiră mișcările și personalitățile de forță (Mișcarea Legionară, mareșalul Antonescu, Nicolae Ceaușescu), care pot interveni radical și decisiv în societate. Au nevoie de salvatori providențiali. Conservatorii se pronunță ferm pentru pluralism democratic, evoluție politică firească, partide politice clasice și limitarea puterii guvernelor.
  • Naționaliștii induc permanent temeri în societate, exagerând puternic cauzele, desfășurarea și efectele unor fenomene sociale și politice. Acestea sunt prezentate oamenilor drept catastrofe iminente. Oamenii sunt îndemnați să facă o preocupare zilnică (precum cei din stânga radicală) din implicarea față de aceste presupuse pericole grave care s-ar abate asupra lor. În schimb, conservatorii îndeamnă la reacții moderate, dar ferme, în fața Conservatorismul se prezintă ca o doctrină a experienței, echilibrului, ordinii și justiției, evitând radicalismele și experimentelor sociale.
  • Naționalismul promovează o tendință spre un suveranism abstract, din neînțelegerea detaliilor fine ale jocului politic intern și extern și din necunoșterea în amănunt a rolului instituțiilor politice. În loc să vadă că statul român deține (teoretic deține, problema fiind că nu uzează de ele) toate instrumentele pentru a pune capăt corupției și neprofesionalismului proastei guvernări, naționaliștii se pronunță adesea pentru o ordine în autarhie. Observăm reticență față de alianța cu Vestul, retragerea în matricea culturală românească, rușinea de a face apel la valori sau instituții occidentale și iluzia de  a întrona ordinea uzând doar de voința politică a naționaliștilor. Conservatorismul propune legături firești cu marile civilizații vecine, o alianță politică cu Vestul și înnoirea culturii române prin deschiderea către universalitate.
  • Economic vorbind, există o tendință naționalistă de a vedea nu corupția punctuală și unele interese de firmă, ci capitalismul în sine, democrația sau statele occidentale, vinovate de incapacitatea României de a construi o structură economică viabilă în ultimii 30 de ani. Naționalistul culpabilizează prea puțin elitele românești corupte pentru eșecul economic repetat și, mult mai mult, capitalismul occidental.

Evident, în interiorul naționalismului politic pot coexista nuanțe și nuanțe, oamenii nu împart același tipar, unii gândesc în clișee rigide, alții sunt mai deschiși către influențe socialiste, liberale sau conservatoare. Dar, în mare, caracteristicile de mai sus sunt întâlnite frecvent în aria naționalismului românesc.

Comparațiile de mai sus pot lua prin surprindere pe mulți și în primul rând pe naționaliști. Mulți dintre aceștia, fără să se documenteze, cred, de obicei, că dimensiunea conservatoare e o simplă poveste tradiționalistă, fără contur, generoasă, și sub umbrela căreia pot încăpea multe. Dar, de la Edmund Burke la Russell Kirk și Roger Scruton, conservatorismul a devenit deja o filosofie politică și culturală destul de precisă. Cărți, reviste, proiecte, conferințe, teme și idei celebre au rafinat și au dat un suflu modern conservatorismului. El nu mai este deloc reacția pasivă față de radicalismele vremurilor, ci o alternativă vie, inteligentă și energetică, care își propune să apere frumusețea clasică a lumii noastre.

Privind în actualitate, obiectivul oricărui guvern este de a merge braț la braț cu societatea civilă, nu de a o diviza în triburi antagonice conform unor criterii legate de etnie, clasă, avuție sau sexualitate. Apartenența la același corp politic ar trebui să fie de ajuns pentru ca decidenții să caute a evita măsurile ce ar crea falii sau convulsii sociale și instabilitate. Mai mult, conservatorismul se disociază de orice abordare intelectuală sau politică ce ar dori să înlocuiască „țara mea, și la bine și la greu” cu „țara mea, și la bine și la rău”. Respectul pentru strămoși și cultivarea memoriei nu sunt același lucru cu obiediența oarbă față de autoritățile momentului sau cu cecitatea față de faptele reprobabile ale conaționalilor.

Autori: Paul Nistor și Remus Tanasă

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Covidul roșu
Previous article Ciprian Apetrei. Alegerile prezidențiale din Polonia ne privesc și pe noi
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”
March 28th, 2021

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Reflecții cu privire la nesupunerea civică în vremea pandemiei
March 16th, 2021

Reflecții cu privire la nesupunerea civică în vremea pandemiei

Noua lege a blasfemiei din Scoția
March 7th, 2021

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.