• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
De ce scriu femeile?
De ce scriu femeile?
Home
Uncategorized

De ce scriu femeile?

October 18th, 2018 [ Adela Toplean ] [ Adela Toplean ] ALTFEL, Cultura, Opinii, Societate, Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Femeia care scrie bine încă scrie – chiar și azi – ca o parvenită.
Îi stă ei oare în putere să se descotorosească de această mentalitate de parvenită? Puțin probabil.

Parvenitismul scriitoarelor e pur și simplu un semn al vremurilor.
Nu știu câte valuri de feminism ar trebui să treacă până să vezi o femeie încumetându-se să se lase să fie scriind. Și când, lăsându-se să fie, să scrie – subit – o capodoperă.

Așa le-a orânduit firea: bărbatul scrie restrângându-se, iar femeia scrie revărsându-se. Când femeia se restrânge, n-o face cu inimă ușoară. Femeia care scrie cu adevărat bine, nu-și permite să scrie doar “de la ea”. Se furișează uneori în ea însăși ca o ieruncă sperioasă. Ca o bufniță hipervigilentă, însă, ea scrie bine doar ciulind urechea la ce și la cum scriu scriitorii. Când ea scrie bine, ea scrie hoțește.

Nu mă refer aici doar la conținutul operelor, ci și la atitudinea pe care ea însăși o are față de ceea ce scrie.

În primul rând, nu cred că o femeie care scrie bine își îngăduie să scrie “gratuit”. Scriitorii asudă adesea, zeci de ani, pentru nimica toată. Ei scriu uneori până la uitare de sine și alienare. Ele, în schimb, au misiuni stufoase, tainice, profund feminine. Știu o femeie care scrie de parcă ar plezni din bici. Știu altele care răzbună vechi trădări. Există, cred, și din cele care-și ațâță iubiți, din cele care-și dau ifose și din cele care sfidează. În sfârșit, știu două femei a căror scriitură e o formă – să-i zicem superioară – de cochetărie.

Ce s-o mai lungesc, viața clocotește-n ele, iar acest clocot face concurență neloială scrisului. Căci cine să se pună c-o femeie? Scrisul ei, poate? Aș, nici măcar.

Nu mă îndoiesc că femeia ar putea avea tot ce-i trebuie, inclusiv geniu (dacă vrem neapărat să vorbim în termeni absoluți); mă îndoiesc, însă, că asta i-ar da puterea ori căderea de a nu se întreba de ce a ajuns să-și valorifice “genialitatea” scriind.

Femeii îi vine firesc să lase viața în pace. Dezinteresul ei pentru contemplație e colosal și impresionant tocmai pentru că se află, de fapt, la antipodul ignoranței. E vorba, cred, de orgoliul absolut al atotștiutorului care nu e cu nimic mai prejos decât cel al artistului. Femeia are, deci, modalitățile ei cu totul geniale de a valorifica viața fără să-i treacă vreodată prin minte să-i altereze esența.

Căci a scrie înseamnă să nu lași viața în pace deloc.

Mulți, deci, contorsionează viața scriind. Vreau să spun că atunci când scriu, mulți se încurcă în viață; și când trăiesc, mulți se încurcă în scris. Bărbații sunt cei care, de regulă, își iau, scriind, porția de ridicol. Ca să nu lași viața în pace și să nu te afunzi în ridicol, e nevoie de o doză însemnată de geniu. Or pentru asta, pofta de viață, talentul, inteligența – ori toate laolaltă – nu-s de-ajuns.

Mărturisesc că nu cred să existe scriitori mediocri sau neînsemnați. Există doar scriitori și contorsioniști. Geniul creator (oricum foarte rar) e o cruce atât de grea, că, în ultimă instanță, oamenii sunt mai capabili de fericire decât de creație.

Revenind la femeia care scrie bine, dar căreia nu-i este totuși dat să scape de parvenitism: capodopera sa ține mai mult de instalarea, cu multă măiestrie, în niște pretenții. Dacă într-adevăr îi iese chestia asta, ea va fi tentată să se alieze cu scriitorii împotriva suratelor mai puțin înzestrate. Misoginie? Aș! Priorități…

Știe și chiar recunoaște că a reușit s-o ia înaintea altor scriitoare. N-ar mărturisi însă în ruptul capului că e rănită când scriitorii nu se lasă depășiți de ea.

Orgoliul femeii e mereu mai mare decât orgoliul scriitoarei. Pe primul, l-ar lua cu ea chiar și pe-o insulă pustie; de scăderea celuilalt până la totală dispariție, însă, s-ar pricepe s-o consoleze orice admirator cu condei…

Presupunând, deci, că scriitoarea noastră ar reuși (printr-o combinație de disciplină, depersonalizare și pricepere) să scrie ceva care să semene a capodoperă, nici măcar așa cititorii nu-i vor trece cu vederea parvenitismul! Admirând-o, ar târî-o de păr, înapoi, în paradigma pe care se chinuia – oricum zadarnic – s-o depășească.

Adevărul e că lumea face atât de mult caz de faptul că e femeie (și că-ntr-adevăr scrie bine) că ajunge ea însăși – chiar fără să-și propună asta – să facă caz de condiția ei. Din pur realism, e condamnată, deci, să adopte atitudini de parvenită.

Există parveniți “de calitate”, dintre cei care țin cu tot dinadinsul să facă pe modeștii de teamă să nu fie numiți în loc de snobi, oportuniști. Să nu vă închipuiți, însă, că o femeie scriitoare se va mulțumi vreodată cu modestia!

Modestia femeii e desăvârșită doar când o chinuie viața, nicidecum talentul! Așadar, o scriitoare bună și modestă e doar o parvenită, nu și o parvenită fericită.

A duce creația la capăt în (ceea ce o femeie percepe a fi) ”avantajul său”, înseamnă să se facă inteligibilă, adică, pardon de expresie, dezirabilă.

O femeie care scrie nu vede, așadar, niciun motiv pentru care ar renunța la sclifoseli și la cochetării publice. Ea își constrânge, cu viclenie, publicul să ridice nasul din propria ei carte și să se uite la ea.

Dacă ajunge în punctul ăsta, eu cred că s-a lins pe bot de public serios. Nu pentru că “serioșii” migrează îndată spre autori mai puțini frivoli (presupoziția asta e hilară de-a dreptul), ci pentru că cel mai serios public e incapabil să rămână insensibil la o propunere neserioasă. Când are în față o femeie, publicul cel mai serios devine neserios cât ai zice pește. Nu-și mai vâră în veci nasul în cartea ei. În schimb, o va sorbi – pe veci – din ochi.

Problema nu e că publicul n-ar putea (măcar din când în când) să-i facă scriitoarei hatârul de a o citi și serios, “cu creionul în mână” cum se spune; problema e că doar oamenii excepționali (și, pe deasupra, extraordinar de generoși) își pot permite să o admire pentru calitățile ei de femeie fără să-i submineze în același timp opera.

Cât privește “publicul larg”, nu-i loc de iluzii. Publicul larg nu se poate abține de la subminarea tuturor autorilor pe care îi preferă. La asta se pricepe el cel mai bine.
Publicul larg îți este, deci, recunoscător că le-ai deturnat atenția de la ceea ce scrii fiindcă te pot, în felul ăsta, admira micșorând prin aceasta valoarea cărților tale. Își înfulecă cu mare poftă – dar își păstrează, grijuliu – prăjitura. În ruptul capului nu s-ar mulțumi cu mai puțin.

Așa le place cititorilor de azi cel mai mult: să aibă de ce să admire și să aibă, totodată, ce să submineze. Ăsta e, de fapt, motivul (as complex as you make it) pentru care cititorii de azi se dau într-adevăr în vânt după scriitoare.

Tu, însă, sărmană parvenită norocoasă, nu vei mai căuta vreun cal de dar la dinți…
De ce te-ai rușina de succes? Doar nu-i boală venerică! Dacă tu nu-l meriți – fiindcă ai muncit ne-gratuit, pe brânci, cot la cot cu toți genialii, ani de-a rândul – atunci cine să-l merite?

Te bucuri, așadar, nespus că în sfârșit te cheamă lumea să dai interviuri deștepte prin reviste glossy. În definitiv, ți-ai dorit să fii irezistibil de genială, nicidecum un geniu ne-nțeles.

  • Tags
  • feminism
  • literatura
  • societate
  • studii de gen

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article NOTA BENE (N.B.): Camille Paglia despre feminism, fanatism, cenzura, impostura...
Previous article Teofil Stanciu. Eșecul referendumului și limitele bisericii-instituție – o ipoteză
[ Adela Toplean ]

[ Adela Toplean ]

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.