• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
De ce trebuiau deschise școlile?
De ce trebuiau deschise școlile?
Home
Debate

De ce trebuiau deschise școlile?

February 3rd, 2021 Silvian Emanuel Man Silvian Emanuel Man Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Peste 510.000 de elevi nu au avut acces la internet sau la tehnologia necesară pentru desfășurarea școlii on-line, conform declarațiilor reprezentanților Ministerului Educației Naționale! Peste jumătate de milion, adică aproape 20% din numărul total de elevi NU au făcut școală de fapt! Conform Salvați copiii, procentul este de 28%. Practic, nu li s-a garantat accesul la educație în niciul fel, iar dreptul lor la educație a fost încălcat.
Școala on-line NU este școală! În mod inconștient, elevii care au făcut școala on-line au fost supuși unui experiment social în care au fost constrânși să petreacă ore în șir în fața calculatorului, laptopului, tabletei sau telefonului, cu grave repercusiuni mai ales asupra sănătății creierului, în special pentru copiii până 12-14 ani. La acestea se adaugă problemele de ordin oftalmologic și problemele de sănătate asociate unui regim de viață sedentar prin lipsa mișcării zilnice în aer liber și mai ales a unui program sportiv minimal.

În plus, copiii și tinerii au nevoie de interacțiune directă cu cei de vârsta lor, mai mult decât avem noi nevoie ca adulți. Altfel, vor crește ca niște înstrăinați, incapabili de a dezvolta relații sociale normale și capacități de comunicare la nivel inter-personal. Mai grav, se tot înmulțesc cazurile de depresie și suicidurile în rândul tinerilor.

Majoritatea țărilor europene au avut școlile deschise, chiar și în timpul stării de urgență! S-au făcut studii clare care arată că deschiderea școlilor nu a influențat creșterea numărului de cazuri de #covid19 și că infectările din rândul elevilor sau profesorilor au fost mai degrabă din afara mediului școlar.

Știu că pentru mulți profesori este comod să stea acasă și să țină orele pe zoom sau meet, dar pentru elevi în special și pentru viitorul României în general, cu școala on-line pierderile sunt IMENSE și ne vor costa pe viitor MILIARDE de euro de recuperat în ceea ce privește pregătirea tinerilor, problemele psiho-emoționale cu care se vor confrunta aceștia, problemele de sănătate publică și decalajul civilizațional după aproape un an de pseudo-școală-online.

Orice specialist onest în probleme de educație, cu puțin curaj, va spune clar că mulți elevi din „generația on-line” sau „generația zoom” de la clasa I nu știu să scrie ca lumea de mână, iar cei care au dat bacalaureatul anul trecut nici nu știu de ce au ajuns la facultatea la care sunt înscriși în momentul de față. Nu mai zic și de faptul că unii profesori au înțeles – nu știu de unde – că trebuie să își îngroape elevii (și pe părinții lor) cu un volum considerabil de teme care îi duc la disperare și surmenaj.

La acestea adăugăm și disperarea părinților care NU pot să aducă și bani în casă și să stea cu copilul la ore în același timp!

Și faptul că… pentru unii copii, în special din zonele sărace, masa caldă de la școală sau cornul și laptele reprezentau singura masă din zi, iar nemergând la școală sunt supuși abuzurilor părinților sau rudelor și diverselor forme de violență în familie.

Școlile au fost deschise și trebuiau deschise mai demult pentru că asta este normalitatea: viața reală se desfășoară față în față și oricâte mari realizări ar trâmbița vătafii din sistemul de educație cu n tablete achiziționate, nimic nu poate înlocui interacțiunea față în față dintre elev și profesor.

În timpul acesta, la toate știrile publicate în social media despre deschiderea școlii, e plin de profesori care fac spam cu mesaje în care anunță apocalipsa covid-19 și critică virulent decizia, susținând că le este pusă viața în pericol, că vor muri sau chiar că vor fi exterminați. Sindicatele, aparent, sunt cu #stămacasă și nu dau doi bani, în realitate, pe educația elevilor. Mai apar și părinți care nu mai vor să își trimită copiii la școală fizic deloc, niciodată. Nu vor soluții personale, individuale, ci colective, centraliste: să nu iasă nimeni din casă până nu se vor simți ei în siguranță!
Aparent, falia este prea mare ca să mai fie reparată cumva. Unii au nevoia de a își încasa salariul fără „să se expună la riscuri”, din confortul propriei locuințe, unii au simțul datoriei și dragostea să meargă la clasă în orice condiții, unii vor să treacă prin școală ca prin brânză, alții au nevoie de educație de calitate nu de o butaforie live pe zoom ș.a.m.d.

Satisfacerea nevoilor diferite se poate face doar prin aceste soluții simple:

1. Liberalizarea sistemului de educație prin transformarea valorii finanțării de bază de elev-echivalent în vouchere care să permită părinților să aleagă o școală sau un furnizor de educație după propriul plac și pe răspundere proprie, inclusiv dintre cei privați. Fiecare părinte să aleagă ce este mai bine pentru copilul său și unde îl dă la școală, fără birocrație inutilă, fie că alege o școală publică, una privată sau un furnizor privat (profesor particular etc.).

2. Descentralizarea deciziilor cu privire la scenariul de lucru adoptat (verde, galben, roșu) și managementul pandemiei la nivel de unitate de învățământ. Modelul actual pe localități nu ține cont de dinamica populației în special în mediul urban, nu ține cont de zonele metropolitate, nu ține cont de mulțimea de elevi navetiști.

3. Transparentizarea instituțiilor de învățământ preuniversitar și introducerea unui sistem de evaluare a cadrelor didactice de către elevi care să fie PUBLICE! Avem nevoie de mecanisme reale prin care elevii, ca beneficiari direcți ai actului educațional, să își spună opinia cu privire la prestația profesorilor, iar opinia lor să fie publică. Și se va vedea că unii vor fi domnul Trandafir, alții nu au ce să mai caute în sistem!

Aceste soluții de bază vor asigura atât eficientizarea sistemului public de învățământ, cât și eliminarea monopolului statului asupra serviciilor de educație, acesta practicând o formă de concurență ilicită față de orice operator privat.

Mai mult, vor crea contextul instituțional pentru creșterea calității în sistemul preuniversitar și renunțarea la educația făcută din inerție, fără noimă, doar de dragul „umplerii normelor” și „completării catedrelor”. Profesorii trebuie să performeze și să își facă treaba în mod eficient, altfel nu mai au ce căuta în sistem.

Boli și epidemii o să mai fie. În viitor va fi o ruptură, pe care deja o vedem, între școlile unde toată lumea merge fizic fără probleme și „școlile hibird” sau în mare parte on-line.

Vom vedea rezultatele în timp și diferențele între elevii care le urmează. Important este ca părinții și elevii să aibă cu adevărat dreptul de a alege ce fel de educație își doresc și modul în care aceasta să fie realizată, chiar și dacă vorbim doar de distincția dintre fizic și on-line.

Atât Constituţia României, cât şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, garantează dreptul părinţilor de a-şi educa copiii potrivit propriiilor convingeri şi valori. Este timpul ca această garanţie să se materializeze!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Câteva fragmente din „În genul...tinerilor”, de Nicolae Steinhardt
Previous article Este utilitaristul John Stuart Mill un aristotelician deghizat?
Silvian Emanuel Man

Silvian Emanuel Man

Silvian-Emanuel Man (n. 1992) este doctorand în istorie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu o teză despre secularizarea averilor mănăstirești din Principatele Române în contextul raporturilor dintre Biserică și Stat din secolul al XIX, fiind licențiat în istorie și absolvent de drept, cu un master în istorie. În 2014 primit premiul „Studentul anului” în cercetare din partea Arhivelor Naţionale ale României. A fost bursier al Konrad Adenauer Stiftung (KAS) – Fundaţia Konrad Adenauer (2015-2019) și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cu tema de cercetare Mişcări studenţeşti anticomuniste în România anilor 1944-1948 – bursa „Elisabeta Rizea” (2014-2015). Are peste 20 de participări la conferințe științifice internaționale și naționale și este membru al unor organizații științifice precum Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (din martie 2015), Society for Romanian Studies (din ianuarie 2018) și International Orthodox Theological Association - IOTA (din aprilie 2018). În 2013 a fondat Liga Studenților (LS IAȘI), al cărei președinte a fost până în 2019, iar de atunci este președinte de onoare al organizației.

Related Posts

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ
February 25th, 2021

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)
February 23rd, 2021

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa
February 23rd, 2021

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Minunile limbajului obișnuit Uncategorized

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.