• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
De la științe politice la științe politizate
De la științe politice la științe politizate
Home
Uncategorized

De la științe politice la științe politizate

June 23rd, 2020 [ Andrei Vieru ] [ Andrei Vieru ] Debate, Societate, Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

A apărut un proiect de amendament la Legea Educației care prevede suprimarea cursurilor de “studii de gen”. Proiectul ar urma să fie examinat de președintele țării. În așteptarea derulării procesului legislativ, se discută mult zilele astea despre autonomia lumii academice. În chip de pilde și argumente, se evocă evenimente din trecut. Iată un episod mai mult decât semnificativ: Ceaușescu a desființat Institutul de Matematică și, la scurtă distanță în timp, Facultatea de Psihologie. În contextul celebrului scandal al “meditației transcendentale” (un fel de cerc de yoga înființat, se pare, cu acordul ceaușeștilor și dezmembrat degrabă tot din ordinul lor), desființarea Facultății de Psihologie a condus și la o reorganizare a altor facultăți, printre care cele de filozofie și de pedagogie, devenite peste noapte simple secții ale Facultății de Istorie-Filozofie. Mulți cercetători, profesori și studenți au avut atunci de suferit. Și, evident, suferința lor, pricinuită de măsurile dictatorului comunist, nu poate fi minimalizată. Dimpotrivă, ea trebuie mereu reamintită. De jalea din sufletul profesorului universitar pus pe liber, de deznădejdea cercetătorului privat de cadrul de până atunci al activității sale, lui Ceaușescu puțin i-a păsat. Resentimentele față de fostul dictator ale celor care au avut de pătimit în acest trist episod sunt perfect întemeiate.


Cu toate astea, e important să ne dăm seama — și asta nu e o circumstanță atenuantă, ci, dimpotrivă, una agravantă — că Ceaușescu nu i-a vizat pe acești cercetători personal.


Dar atunci care i-a fost ținta?


Acest atac al lui Ceaușescu a fost îndreptat nu împotriva unor oameni în carne și oase, ci împotriva gândirii înseși. Căci, care sunt disciplinele cel mai intim legate de gândire? Matematica și psihologia, nu? N-o să conteste nimeni ideea că atât filozofia cât și pedagogia au și ele ceva legătură cu gândirea omului ori cu formarea ei. În fond, de ce n-a desființat Artele plastice sau Facultatea de Agronomie? Victimele omenești ale desființării Institutului de Matematică și a Facultății de Psihologie au fost, în fapt, victime colatarale.


Nu avem oare aici un pattern comun în conduita a cel puțin câtorva dintre dictatorii de după al doilea război mondial? Să ne amintim de lovitura militară de stat a coloneilor din Grecia anului 1967. Care a fost prima lor hotărâre? Au interzis o seamă de cărți și de autori. Printre ei, Dostoievski, Gödel și Tarski. Vedeți vreo asemănare cu măsurile lui Ceaușescu de la începutul anilor 1980? Nici coloneii greci nu i-au vizat pe acești autori personal. Au vizat în primul rând tot Gândirea. Adică tot psihologia (ca dovadă, interzicerea lui Dostoievski) și logica (o atestă punerea la index a lui Gödel și Tarski, care, alături de Aristotel și Frege, au fost doi dintre cei mai mari logicieni ai tuturor timpurilor). Întâmplător sau nu, rezultatele lor principale din Logică arată că nu orice se poate tranșa sau decide și că nu totul se poate demonstra oriunde și oricând. Destul de supărător și de incomodant pentru o dictatură, nu?


Exact asta face orice dictator și orice dictatură “cu scaun la cap”, adică cu instinct politic: atacă Gândirea însăși. Deci, în primul rând, tot logica, matematica și psihologia.


Abia după această mică concluzie, discuția devine interesantă. Oare numai prin desființări de facultăți și institute se pot lansa atacuri împotriva gândirii? Nu se poate oare ÎNFIINȚA ceva care să constituie în sine un asemenea atac? Evident că se poate. Și încă cum! Nu constituie oare Studiile de Gen un atac în regulă împotriva gândirii? Evident că așa-numitele “studii de gen” — așa cum sunt ele efectiv practicate peste tot în lume la ora asta — nesocotesc atât cea mai elementară logică cât și cele mai elementare presupoziții ale psihologiei, ale biologiei și ale statisticii. Nu fac parte ele oare dintr-o ideologie totalitară, recognoscibilă ca atare după toate atributele clasice ale acestui tip de doctrină, nu în ultimul rând după caracterul ei autoparodic? Caracterul autoporadic al acestei ideologii nu a fost oare suficient de bine ilustrat de experimentul cu “Grievance Studies”, o știință fictivă pe subiectul căreia s-au scris articole la fel de fictive, publicate însă în reviste de prestigiu pe sistem peer-review? Nu s-a dovedit oare, cu ocazia acestui experiment, că în reviste de specialitate de mare prestigiu se poate publica mai mult sau mai puțin orice, cu condiția să fie pe linia ideologică dominantă?


Într-o lume ca cea de azi, în care universitățile din SUA și din Europa au devenit mai politizate și mai ideologizate decât însăși lumea politică, era inevitabil ca atacul asupra gândirii și împotriva libertății de dezbatere să vină nu dinspre politic, ci dinspre chiar lumea academică, cea care produce astăzi, pretutindeni în lumea vestică, tot mai multă ideologie și, prin urmare, tot mai multă pseudocunoaștere și tot mai multă “incapacitate școlită” (de a sesiza până și existența unor probleme, darămite de a le găsi și soluții). Cine mai poate dezbate astăzi liber dogmele ideologiei dominante, propagate în universități? În țări precum Franța, Marea Britanie și mai ales Canada, cazi repede sub incidența legii, care găsește astăzi cu cale să reglementeze, în virtutea dogmelor corectitudinii politice, până și felul în care trebuie să se adreseze “cetățenii” unii altora. Nu asta a cunoscut și Franța anilor 1790, perioadă cunoscută sub numele binemeritat de Teroare? Nu asta a cunoscut și Uniunea Sovietică pe aproape întreg parcursul existenței ei? E adevărat că astăzi nu mai ești ghilotinat la propriu. Astăzi se decapitează doar statui…
Revenind la studiile de gen: nefiind jurist, nu știu dacă proiectul de lege înaintat președintelui Iohannis este sau nu, în forma actuală, un text oportun. Tot ce pot constata e că nicăieri în lume nu se predă în facultăți chiar ABSOLUT ORICE. De pildă, nu se predă nici alchimia, nici astrologia, nici doctrina agrobiologică a lui Lîsenko. Și totuși nu se plânge nimeni de asta. Știe toată lumea că, alături de studiile de gen, doctrina lui Lîsenko e prototipul însuși al științei politizate, care are ca unic scop găsirea de argumente în favoarea unor teze stabilite dinainte. Și nu spune nimeni că a fi împotriva doctrinei lui Lîsenko înseamnă a fi împotriva plantelor (sau a fi, cum s-ar spune, plantofob). Așa încât bine-ar fi ca niciun zăpăcit să nu se trezească repetând împreună cu turma că a fi împotriva predării studiilor de gen în facultate înseamnă a fi împotriva vreunei categorii sau alta a populației.


În urma criticilor venite din partea unor savanți de renume precum Zeldovici, Ginsburg, Kapița și, nu în ultimul rând, Andrei Saharov, Lîsenko a fost demis în 1965 din funcția de director al Institutului de genetică, post pe care îl deținea încă din 1940. Cei câțiva savanți de prestigiu denunțaseră — în sfârșit! — teoriile lui Lîsenko în calitatea lor de știință politizată, altfel spus de pseudoștiință. Imunitatea lui Lîsenko față de orice fel de discuție critică luase atunci sfârșit. Institutul a fost și el desființat cu succes în 1965 la scurtă vreme după demiterea lui Lîsenko însuși. O fi fost bine? o fi fost rău? Eu cred că ÎNFIINȚAREA institului pe care-l conducea a constituit un atac împotriva gândirii și nu desființarea lui — în fond, salutară. Căci nu doar prin văduvirea cunoașterii de instrumentele ce-i sunt necesare poți sabota gândirea, ci și oferindu-i acesteia pseudoinstrumente și pseudoconținut.


Ca și separarea puterilor în stat, ca și separarea puterii vremelnice de cea religioasă, autonomia universității față de stat e bună doar atunci când este exercitată în ambele sensuri. De ce ar rămâne statul indiferent la situația în care universitatea, în loc să-și respecte menirea de a difuza cunoaștere, devine un spațiu privilegiat de difuzare a unei anumite propagande?
Numele lui Lîsenko va rămâne însă veșnic asociat nu doar cu pseudoștiința. Rămâne asociat, de asemenea, cu discriminarea pozitivă atât a “cetățenilor de origine sănătoasă” cât și, mai ales, a adepților teoriilor sale pseudoștiințifice. O discriminare pozitivă care, la rândul ei, rămâne pe vecie asociată cu ideea unei societăți mai drepte și mai bune, în care unii să fie, pe cale de consecință, discriminați negativ sau chiar eliminați fizic. Vreo asemănare cu unele aspecte din irealitatea imediată?


  • Tags
  • Ceaușescu
  • corectitudine politică
  • Lîsenko
  • studii de gen

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Paul Krugman, în fruntea unei mișcări care solicită demisia economistului Harald Uhlig, pe care l-a numit „un bărbat alb privilegiat”
Previous article D.P. Aligica: Marginalia, o platforma deschisa si pluralista
[ Andrei Vieru ]

[ Andrei Vieru ]

Related Posts

Pandemia Covid între știință și politică
April 21st, 2021

Pandemia Covid între știință și politică

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.