De unde si cum au pornit serviciile de informatii si spionaj moderne? De la varf: Erau constitutite din clasa de sus, elita sociala-politica, din ofiterii de extractie aristocratica sau inalt burgheza din armate si din varfuri intelectuale, in speta academice, ale societatii. In Marea Britanie relatia dintre aristocratie, Oxford, Cambridge si serviciile de inteligence este notorie. In Franta traditia ca serviciile sa opereze in extensia nobilimii de spada si a celei de roba este un dat. Marchizul Alexandre de Marenches, mort in 1995 e o recenta aducere aminte a ce si cum.
In Germania, chiar pana spre sfarsitul regimului revolutionar proletar-plebeu al lui Hitler, care si-a creat o structura de informatii paralela statului, serviciile erau o intreprindere aristocratic-militara. In SUA arhitectura de intelligence si counterintelignce era un cvasi-monopol al WAPS din establishment iar numele de “Yale men” insemna ambiguu nu doar absolvent de Yale ci om din penumbra secreta a puterii. Nu e o intamplare ca pana recent, in filme, cand un mare boss de inteligence aparea prin scena, era un tip cu pipa, cu jacheta din tweed caruia ceilalti i se adresau cu “domnule Profesor”.
De ce amintim astea? Pentru ca ne ajuta sa intelegm mai bine diferenta. Aia din vechime operau preoponderent pe principiul onoarei, datoriei si a regulilor de gentelmeni. Nu erau acolo ca sa ajunga, arivisti, sa faca o cariera, sa faca bani sau sa-si capatuiasaca familii. Profesori, ofiteri, aristocrati, mari burghezi erau deasupra acestei agitatii plebee sau mic burgheze cu bani, status social si arivisme. Erau sa serveasca si cariera lor era o vocatie sociala. Daca te gandesti bine este exact tipul de atitudine necesara cand operezi la limita legii si moralitatii cand, om onest fiind, trebuie sa faci si sa ai de a face cu non-gentlemeni si situatii moral dubioase sau abjecte.
In vechime aveam asadar niste gentlmeni care, in virtutea lucrurilor, trebuiau sa interactioneze si lucreze cu elemente sociale dubioase social si moral. O mizerie asumata. Fie ca este sociala sau intelectuala, Noblesse Oblige. Azi se pare ca e invers: niste caractere dubioase moral, intelectual si ca extractie sociala, avantati in cariere ariviste in trafic de influenta cu scopuri lucrative si care in virtutea lucrurilor fac tot ce pot ca prin comportamentul si atitudinea lor sa NU fie cumva confundati cu acele calitati umane si de atitudine sociala care caracterizeaza niste gentlemeni.