• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Delaţiune şi demascare în era digitală
Delaţiune şi demascare  în era digitală
Home
Cultura

Delaţiune şi demascare în era digitală

November 12th, 2020 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Delaţiunea este parte din alcătuirea omenescului însuşi. Delaţiunea exprimă, cu pasiune şi intensitate, ambiţia oamenilor de a identifica chipul inamicului lor. Denunţul public este un prim pas pe acest drum. Lichidarea, simbolică sau fizică, este următorul.

Delaţiunea consolează şi întăreşte pe cei ce sunt animaţi de credinţa deţinerii adevărului unic. A alcătui liste de duşmani înseamnă a participa la marea luptă care are ca miză ultimă salvarea umanităţii. Cu cât mai puţine influenţe dăunătoare, cu atât mai mari şansele de a contempla naşterea unui viitor perfect şi senin.

Denunţul a servit, în secolul XX, autocraţiile. Tiraniile, şi cu precădere cele animate de un cult al Ideii mântuitoare, nu se pot dezvolta şi consolida în absenţa demascărilor de tot delul. Delaţiunea devine, în astfel de societăţi, norma, iar solidaritatea cu semenul tău o excepţie periculoasă. Delaţiunea se petrece în decorul familiar al unei case, unde vecinul îl denunţă pe suspectul de deviaţionism ideologic. Delaţiunea se consumă în spaţiul instituţiilor, acolo unde colegii predau poliţiei politice jurnalul compromiţător ţinut în secret. Denunţul se etalează în coloanele de ziar, acolo unde puterea şi acoliţii ei condamnă pe cei ce nu aderă, pe cei care subminează, pe cei care se încăpăţânează. Delaţiunea a fost un auxiliar fericit şi entuziast al crimei de stat.

Spiritul totalitar admiră denunţul ca pe îndeplinirea unei datorii de conştiinţă, dar şi ca pe un util instrument de pedagogie socială. Educaţia prin frică nu se poate închipui fără procesele- spectacol, fără demascări, fără prelucrări, fără auto-critică şi fără îndemnul la exterminare. Delaţiunea le face posibile pe toate acestea. Între informatorul anodin şi odios, pe de o parte, şi ziaristul ce redactează un act de denunţ oficial, sub forma unui editorial angajat, pe de altă parte, diferenţa este de poziţie socială: esenţa morală este aceeaşi.

Delaţiunea alimentează, în secolul XX, campanile menite să sugrume libertatea, spre a o înlocui cu ordinea de cazarmă. Ea pătrunde în ţesutul social, slăbind comunitatea şi alimentând teribila suspiciune dizolvantă. Ea este, în fascism sau în comunism, politica presei de stat şi temeiul pe care se ridică sentinţele judecătoreşti arbitrare şi execuţiile însele. Denunţul este, de cele mai multe ori, complicitate cu crima.

Despre această genealogie a delaţiunii, despre acest trunchi monstruos al denunţului şi demascării, locuitorii erei digitale aleg să nu îşi amintească. Evocarea trecutului din care vin gesturile lor sordide nu ar face decât să scoată la lumină propria lor vocaţie totalitară. Cei care alcătuiesc liste, cei care acuză şi gesticulează, în marginile conturilor lor de facebook, cei care invită la vigilenţă revoluţionară în faţa inamicului ideologic sunt plămădiţi din aceeaşi materie morală fetidă cu cei care, în fascism sau în comunism, s-au hrănit din vocaţia perversă a desemnării duşmanilor poporului.

Poliţia de gândire a contemporanilor noştri vine, aşadar, din acest timp cu care are în comun intoleranţa, fanatismul şi turpitudinea. Ea este animată de acelaşi zel al uniformizării şi al încazarmării. Ea detestă libertatea de gândire şi revendică pentru sine dreptul de a decide calea de urmat spre a atinge adevărul ultim. Ordinea la care aspiră este întemeiată pe această credinţă ideologică care nu cunoaşte îndoiala.

Privindu-i pe contemporanii noştri, cu a lor înclinaţie spre delaţiune şi demascare, putem recunoaşte în ei reflexele şi pasiunile care au oferit tiraniilor din secolul trecut legitimitatea lor politică şi morală. Profilul celor care urmăresc, inventariază, listează şi întocmesc repertorii de nume este profilul celor care, în alte timpuri, denunţau din ambiţie arivistă sau din entuziasm ideologic . Decorul tehnologic este schimbat, dar natura umană este aceeaşi.

Un firesc al decenţei libertăţii mi se pare a fi alternativa la tentaţia imundă a demascării şi a delaţiunii. Ca şi cei de dinaintea noastră, apăsaţi de un veac al dictaturilor, avem în faţă liberul- arbitru. Spiritul critic şi luciditatea ne pot călăuzi, acum, la fel ca în trecut: pasiunea totalitară nu poate produce un alt viitor decât trecutul de înregimentare al dictaturilor.

  • Tags
  • delatiune
  • demnitate
  • libertate

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Silviu MAN. Masca. Manual de nebună purtare
Previous article Câteva fragmente din „În căutarea unei lumi mai bune”, de Karl Popper
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”
February 19th, 2021

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Despre nefericire în era digitală
February 13th, 2021

Despre nefericire în era digitală

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.