• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Despre irelevanța Referendumului despre familie
Despre irelevanța Referendumului despre familie
Home
Uncategorized

Despre irelevanța Referendumului despre familie

September 21st, 2018 [ Adrian Miroiu ] [ Adrian Miroiu ] Debate, Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Parlamentul României a votat următorul text propus pentru modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Opiniile exprimate în spațiul public cu privire la Referendumul pentru modificarea, în sensul votat de Parlament, a acestui articol din Constituție au fost – așa cum e normal într-o democrație – foarte diverse. Unii au susținut că soții pot fi doar de sexe diferite, alții că ei pot fi și de același sex; unii au susținut că Referendumul privește limitarea unor drepturi fundamentale, alții că e vorba de drepturi nespecificate explicit în textele constituționale, alții că nu e vorba de niciun drept etc.

În această notă adopt un punct de vedere diferit: susțin că toate aceste poziții sunt irelevante. Am putea să le susținem pe oricare dintre ele, iar argumentul de mai jos nu e afectat în niciun fel. Pe scurt, argumentul propus are următoarele concluzii: 1) dacă va fi adoptată modificarea votată de Parlament, ea nu va avea nicio consecință privind a) înțelegerea familiei, dar și b) înțelegerea ideii de căsătorie; 2) de aceea, Referendumul este irelevant; iar ca o consecință privind atitudinile individuale față de el, cea mai corectă este neprezentarea la acest Referendum.

Să presupunem că un grup X de oameni are următoarele proprietăți:Există un moment t care e momentul formării grupului X.

  1. Există un moment t care e momentul formării grupului X.
  2. Există un subgrup Y al lui X astfel încât: a) Y are doi membri; b) există cel puțin un moment t’ ulterior lui t (vom scrie: t’ ≥ t) în care ambii membri ai lui Y au aparținut lui X; c) cei doi membri sunt căsătoriți legal la un moment dat.
  3. Există un subgrup Z al lui X astfel încât Y și Z sunt disjuncte, numit grupul copiilor din familia X; Z poate să fie vid.
  4. Dacă Z nu e vid, atunci membrii grupului Y sunt numiți părinți.
  5. Membrii lui Y au drepturi, precum și obligații de anumite tipuri față de membrii lui Z (de exemplu, dreptul și obligația de a le asigura creșterea, educația și instruirea; nu discut faptul că acești termeni nu sunt deloc preciși).
  6. X are în plus proprietățile α, β, γ etc. (acestea pot fi adăugate în temeiul unor anumite argumente; de exemplu s-ar putea susține că și copiii au unele obligații față de părinți etc.).

Propunerea de modificare a Constituției cere de fapt ca la proprietatea (2) să se adauge încă ceva – condiția:

(2d) Un membru al lui Y este bărbat și un membru este femeie.

Adică: o căsătorie nu poate fi făcută între două persoane de același sex. Întrebarea pe care o pun este în ce fel acest adaos schimbă ceva. Argumentul meu este că nu schimbă nimic și că, presupunând că referendumul ar fi validat, nu va avea niciun efect asupra înțelegerii familiei, atât din punct de vedere juridic, cât și, mai ales, din punct de vedere social.

Argumentul se centrează pe expresia: ”familia se întemeiază pe…”. În forma actuală a articolului 48 alin. 1 avem: ”Familia se  întemeiază pe proprietățile  1 – 6”; în forma care ar deveni valabilă dacă Referendumul ar fi valid am avea: ”Familia se  întemeiază pe proprietățile  1 – 6 plus 2d”.

Dar ce înseamnă ”se întemeiază”? Poate să însemne unul din două lucruri: fie că cele șase proprietăți sunt condiții necesare, fie că acestea sunt condiții suficiente pentru a spune că avem a face cu o familie. Dacă sunt ambele situații, vom putea spune că am definit ”familia”. (Sunt de acord că sunt posibile și alte interpretări mai complexe din punct de vedere logic ale expresiei ”se întemeiază” decât cele formulate mai sus. E câmp liber aici pentru critici și analize logice alternative.)

Avem așadar patru susțineri:

A1. Dacă X are proprietățile 1 – 6, atunci X este o familie.

A2. Dacă X are proprietățile 1 – 6 plus 2d, atunci X este o familie.

B1. Dacă grupul X e o familie, atunci X are proprietățile 1 – 6.

B2. Dacă grupul X e o familie, atunci X are proprietățile 1 – 6 plus 2d.

Primele două susțineri spun că cele șase proprietăți sunt condiții suficiente, celelalte că ele sunt condiții necesare pentru a defini relațiile de familie. Să observăm că din punct de vedere logic, dacă cineva acceptă susținerea A1, va trebui să o accepte și pe A2. Și, de asemenea, că dacă cineva respinge susținerea B1, atunci va trebui să respingă și pe B2.

Să începem cu interpretarea că avem a face cu condiții suficiente. Primul pas al argumentului meu este că susținerea A1 e adevărată; ca urmare, este adevărată și A2 chiar azi, înainte de Referendum. Cu alte cuvinte, dacă expresia ”se întemeiază pe” din textul Constituției privește condiții suficiente pentru familie, atunci modificarea constituției nu va schimba nimic – căci A2 e deja adevărată acest moment.

Într-adevăr, bănui că puțini ar respinge susținerea A1, că deci proprietățile 1 – 6 sunt suficiente pentru a susține că un grup X de oameni e o familie. Toate grupurile de oameni care au aceste proprietăți sunt familii. Or, am văzut că făcând apel la logică, sub această interpretare și A2 e adevărată. Deci nu e adevărat că doar dacă se adaugă 2d, deci cerința ca unul din ”soți” să fie bărbat iar celălalt femeie, susținerea A2 ajunge să fie adevărată. Știm că din punct de vedere logic o implicație precum A1 sau A2 este adevărată când fie antecedentul ei este adevărat (properietățile construite mai devreme), iar consecventul ei (susținerea că X e o familie) e la fel adevărat, fie când antecedentul e fals, iar consecventul e adevărat (sau chiar și fals). Or, dacă adăugăm antecedentului lui A2 controversata condiție 2d obținem pe A2. Cum A1 e adevărată, și A2 va fi la fel – chiar dacă 2d e adevărată și chiar dacă 2d e falsă.

O observație deloc marginală: consider că această interpretare este asumată și de Curtea Constituțională, care în Decizia nr. 580/2016 la nr. 40 consideră că art. 48 din Constituţie consacră și protejează relaţiile de familie rezultând din căsătorie. Or, susținerea că avem relații de familie care rezultă din căsătorie pune proprietățile de tip (2) ca parte a unora cu caracter suficient.

Dar expresia ”familia se întemeiază pe…” ar putea să însemne – vezi susținerile B1 și B2 – că cele șase proprietăți sunt nu suficiente, ci necesare pentru ca un grup de oameni X să poată fi considerat o familie. Acest caz exclude orice situație în care X e considerat o familie, dar cel puțin una dintre condițiile 1- 6 (sau 1 – 6 plus 2d) nu e îndeplinită.

Bănui că mulți considerăm că susținerea B1 e falsă. De ce? – fiindcă pare acceptabil să considerăm că X este o familie chiar dacă unele dintre proprietățile 1 – 6 sunt false. De pildă, când avem a face cu situații în care părinții copiilor din cadrul unei familii nu au fost niciodată căsătoriți, sau cu familii monoparentale etc. (Admitem așa ceva când nu susținem poziții extremiste după care în astfel de situații nu avem a face cu familii.)

Cum am notat deja, atunci logic decurge că și B2 va fi falsă. În acest caz însă o schimbare precum cea propusă la Referendum (adăugarea cerinței 2d) nu va produce nicio schimbare: B2 va rămâne falsă. Or, aceasta înseamnă că expresia ”familia se întemeiază pe” nu poate face apel la condiții necesare.

Cred că e evident că problema care apare e datorată punerii împreună în textul propus la Referendum a două idei diferite: cea de familie și cea de căsătorie. Argumentul meu conduce la concluzia că familia nu poate fi definită în raport cu căsătoria. De aceea, orice modificare a textului constituțional care păstrează o astfel de legătură (prin intervenția expresiei ”se întemeiază pe”) nu își atinge scopurile.

Aș vrea să fiu bine înțeles: argumentul meu nu este unul juridic, ci mai degrabă filosofic. Dar tocmai de aceea este mai general și mai de fundament decât unul juridic. (Pentru filosofi: probabil că ei vor recunoaște aici ceva asemănător argumentului formulat acum mai bine de o sută de ani de G.E. Moore, că binele nu poate fi analizat în termenii unor proprietăți naturale.) Când vorbim de chestiuni constituționale analiza juridică este numai o dimensiune – și nu neapărat singura importantă – pe care trebuie să o avem în vedere.

Mai vreau să adaug ceva. Spuneam că dacă e adoptată modificarea votată de Parlament, ea nu are nicio consecință privind înțelegerea familiei, dar și a ideii de căsătorie. Până acum am avut în vedere înțelegerea familiei. Dar nu cumva ea va afecta ideea de căsătorie, faptul că de acum încolo – dacă Referendumul va fi validat – ea nu va mai fi simplu o căsătorie între soți, ci între un bărbat și o femeie?

Nu neapărat. Modificat, articolul 48 al. 1 din Constituție ar avea următoarea formulare: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie…”.  Probabil că mulți au interpretat această prevedere ca statuând că orice căsătorie trebuie să fie între un bărbat și o femeie. E însă greșit să susținem așa ceva. Dacă o citim cu mare atenție, prevederea spune doar că, dacă avem în vedere familia, căsătoriile pe care le putem invoca sunt doar cele dintre un bărbat și o femeie. Prevederea nu spune că în orice situație în care intervine noțiunea de căsătorie aceasta trebuie să fie între un bărbat și o femeie, ci doar că trebuie să avem în vedere doar acest tip de căsătorie atunci când vrem să dăm o ”întemeiere” familiei. Or, am văzut deja că această noțiune de căsătorie nu reușește nimic când e vorba de a întemeia familia. Ca urmare, e un imens sofism să se susțină că o eventuală validare a Referendumului va modifica, cel puțin, noțiunea de căcătorie.

Până acum nu am adus în discuție decât în treacăt două documente esențiale – dar prea puțin analizate cu atenție – în privința Referendumului: Decizia nr. 580/2016 și Decizia nr 539/2018 ale Curții Constituționale; le voi analiza într-o postare ulterioră și voi susține că acestea reușesc cel mult să încurce, iar nu să clarifice lucrurile. Sper însă că argumentul pe care l-am formulat deja face plauzibile concluziile pe care le-am menționat la începutul acestei note.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Interviu Augustin Ioan: Catedralele Marii Uniri – asemenea celorlalte și diferite
Previous article Nu PSD, ci Parchetul General
[ Adrian Miroiu ]

[ Adrian Miroiu ]

Related Posts

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept
March 4th, 2021

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

A fi sau a nu fi liber
March 3rd, 2021

A fi sau a nu fi liber

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional
March 3rd, 2021

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.