Dialectica mișcării woke: de ce instituțiile corecte politic au cedat presiunilor Chinei comuniste

Un articol de Matthew Continetti pentru National Review

Săptămâna trecută, câțiva spectatori vigilenți au remarcat ceva suspect la reinterpretarea filmului Disney Mulan, în secțiunea dedicată mulțumirilor. Producătorii filmului s-au arătat recunoscători, printre altele, față de departamentul de publicitate al „Comitetului regiunii autonome Uyghur CPC Xinjiang”, precum și față de „Biroul municipal de securitate publică din Turpan”. Acestea sunt aceleași instituții politice și disciplinare care persecută minoritatea uigură a Chinei. Disney a cooperat cu ele fără să clipească.

Însă Disney este mai preocupată să atragă atenția asupra încălcărilor drepturilor omului din Statele Unite. De când George Floyd a murit în custodia poliției la începutul acestui an, corporația Disney și filialele sale, inclusiv ABC și ESPN, au oferit numeroase declarații în sprijinul Black Lives Matter. Casa lui Mickey Mouse și-a reafirmat angajamentul față de ideologia și practicile diversității, echității și incluziunii. De altfel, Disney nu este singurul studio de film care a ignorat represiunea din Republica Populară Chineză în timp ce îmbrățișa cauza justiției sociale acasă. Toate o fac. Întrebarea este de ce.

Un posibil motiv este ignoranța. Americanilor pur și simplu nu le pasă prea mult de ceea ce se întâmplă în alte țări. O altă motivație este profitul. Toate companiile își doresc accesul pe cele mai mari piețe posibile. Un eventual conflict cu Partidul Comunist Chinez sau încălcarea principiilor corectitudinii politice ar putea pune în pericol colaborarea acestora. Între timp, legitimitatea instituțiilor politice, culturale și economice, inclusiv a corporației, a început să fie pusă la îndoială. Pentru a-și asigura supraviețuirea, corporațiile trebuie să se conformeze valorilor și reglementărilor societăților gazdă și ale guvernelor. Asta înseamnă că ele trebuie să „se comporte frumos” cu China, să îmbrățișeze „capitalismul părților interesate” și să adopte învățăturile lui Ibram X. Kendi.

Acest tip de indignare selectivă nu este nou. Ceea ce este frapant la această ultimă versiune sunt zonele sale de prevalență. Sectoarele economiei cele mai devotate opiniei conform căreia societatea americană este sistemic rasistă – precum divertismentul, sportul, mass-media, tehnologia – sunt cel mai puțin preocupate de nedreptățile reale și concrete ale regimului nedemocratic și ostil din China.  Aceasta este dialectica woke: opoziție totală în America, acord fățis exprimat față de politicile din China.

În timp ce oamenii aflau de complicitatea filmului Mulan la nedreptățile din China, Academia de Arte și Științe a Cinematografiei a promulgat un set complicat de criterii etnice, rasiale și sexuale pe care filmele trebuie să le îndeplinească pentru a deveni eligibili la Oscarul pentru cel mai bun film. „The Academy Museum of Motion Pictures se angajează să construiască o organizație antirasistă, incluzivă, care să contextualizeze și să conteste scenariile dominante din cinematografie și să construiască relații autentice cu comunități diverse”, se relatează într-o parte din declarația care anunță criteriile de eligibilitate. Dar Academia este mai puțin preocupată de contextualizarea și contestarea absenței drepturilor civile și politice din altă țară. În 2013, a acceptat cu bucurie 20 de milioane de dolari de la una dintre cele mai mari multinaționale din China.

NBA (National Basketball Association) nu este deloc diferită. Personalul din departamentele de marketing, antrenorii și sportivii sunt printre cei mai progresiști din țară. Mesajele de justiție socială se regăsesc pe echipamentele jucătorilor. Mesajul „Black Lives Matter” este pictat pe teren. LeBron James a profitat de popularitatea sa pentru a obține alte concesii politice de la NBA, precum transformarea arenelor în locuri de votare în ziua alegerilor. Dar James a făcut și comentarii jenante cu privire la conflictul dintre democrație și autocrație din Hong Kong. De altfel, liga de baschet însăși poartă rușinea de a fi utilizat facilități de antrenament din Xinjiang.

Washington Free Beacon a arătat că aceleași ziare care acordă, în paginile lor, o deosebită atenție calculului rasial al Americii (și ale căror departamente de relații externe relatează adesea despre josnicia dictaturii din China) au acceptat, de asemenea, milioane de la guvernul chinez pentru a face propagandă. Alphabet, o companie care a anunțat la începutul acestui că va face donații de milioane de dolari către organizații nonprofit din domeniul justiției sociale, nu a stat deloc pe gânduri în 2017 când a deschis un centru de cercetare AI în China.

Altfel spus, aceleași afaceri care promovează reconstrucția progresivă, reforma radicală sau transformarea Statelor Unite sunt înfrățite cu marea putere revizionistă care își propune să detroneze Statele Unite de pe poziția de hegemon global. Această sinteză a dialecticii woke conferă un sens suplimentar termenului „alianță”. Și de aceea, luptătorii pentru drepturi individuale, pentru egalitate în condițiile legii, sau pentru un proces echitabil și pluralism se confruntă atât cu corectitudinea politică internă, cât și cu autoritarismul din afara granițelor.

Acest articol a apărut inițial pe Washington Free Beacon.

Articol original: The Dialectic of Woke