• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Dorin Andreescu. O gripă ca oricare alta?
Dorin Andreescu. O gripă ca oricare alta?
Home
Opinii

Dorin Andreescu. O gripă ca oricare alta?

March 26th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Există un curent de opinie, susținut chiar de persoane educate medical, doctori sau epidemiologi, care afirmă că epidemia cu Cov19 nu ar fi mai periculoasă decât o banală gripă. 

Unul dintre acestia, Dr. Ioannidis* are o carte de vizită impresionantă: este profesor de epidemiologie la prestigioasa universitate Stanford, din California.

Articolul său, publicat pe 17 Martie, are ca titlu “A fiasco in the making“. 

Autorul pornește de la faptul că mortalitatea infecției cu Cov19 este incertă. Întradevăr, mortalitatea fiind rezultatul divizării între numărul de decese și numărul de infectați, este imposibil de raportat cu precizie, în absența adevăratului numar de pozitivi…  

Numărul persoanelor testate pozitiv nu ne ajută prea tare, fiind nerelevant cu privire la penetranța epidemiei în populație. 

Dr Ioannidis  ia drept model cazul vasului de crozieră Diamond Princess, care are avantajul major de a fi o comunitate epidemiologică închisă. Absolut toți membrii săi au fost testați așa încât avem posibilitatea să identificăm iluzoriul numitor din fracția mortalitătții.  

La ora actuală, sunt 706 pozitivi și 8 decese înregistrate printre pasagerii vasului de croazieră, rezultând o rată a fatalității de un pic peste 1%. 

După ce ajustează numerele la o populație mai tânără decât pasagerii vasului, autorul estimează o rată a mortalității globale de 0.3% . 

Fără măsuri de carantină, virusul va afecta 1% din populația Americii, susține domnul doctor, adică 3.3 milioane, rezultând  în 10.000 de vicitime, majoritatea persoane în vârstă, cu comorbidități.  

Numărul pare semnificativ, dar comparat cu o banală epidemie de gripă, poate nu. 

Gripa sezonieră determină 20.000 -50.000 de victime anual în Statele Unite, majoritatea persoane în vârstă, cu comorbidități. 

In concluzie, expertul epidemiolog susține că este foate posibil ca reacția socială legată de noul coronavirus să fie total disproporționată, chiar  irațională “ca în cazul unui elefant atacat de o pisică… încercând să evite pisica, elefantul poate să cadă în prăpastie și să moară…”

 

Așa să fie oare? 

Din păcate, autorul nu pare a considera multiple aspecte ce par să contrazică idea unei epidemii banale, nediferită semnificativ de gripa sezonieră. 

De exemplu, aș susține, fără să am competența de epidemiolog a autorului, că mortalitatea cu Cov19 poate fi aproximată, dacă evaluăm câteva modele cu date de încredere. 

Poate cel mai interesant dintre ele este cel din Corea de Sud. 

Sistemul de sănătate din Corea prevede un plan bine definit în caz de epidemie și se pare că a fost instituit după recentele epidemii  cu SARS (Sindromul de insuficiență respiratorie acută severă, produs tot de un coronavirus).  

Pe scurt, modelul de intervenție sud-corean constă în testare masivă și anchete epidemiologice agresive, cu scopul de a identifica cât mai devreme posibil persoanele pozitive și contacții lor, urmate de izolarea strictă. 

 

La data publicării articolului, erau cam 8000 de subiecți pozitivi (indivizi infectați) în Corea, cu aproximativ 90 de victime, rezultând într-o mortalitate ceva mai mare de 1%. 

Numărul celor testați este remarcabil: mai mult de un sfert de milion.  

Bineînțeles că nu sunt numere absolute, dar considerând că numărul de pozitivi și de victime a rămas relativ constant, sau a crescut ușor în Corea, spre deosebire de câteva țări europene, sugerează faptul că echipa epidemiologică din Corea a estimat numțrul celor infectati cu mare precizie, fără a fi nevoie de carantină națională totală.  

De asemenea, este un model populațional mult mai aproape de realitate decât un număr mic de persoane izolate pe un vas de croazieră.

Altă problemă, probabil cea mai serioasă, ar fi ignorarea completă de către Dr. Ioannidis a datelor catastrofice din Europa. 

Dacă ar fi sa extrapolăm estimările autorului (penetranță de 1% și mortalitate de 0.3%) în Italia de Nord (populație de 10 milioane) ar rezulta un număr total de victime, fără carantină de nici un fel, de doar 300. 

La data publicării articolului erau deja 3.405 de morți în Italia de Nord, probabil că vor fi mai mult de 6.000 până pe 24 martie a.c.. 

Dacă includem întreaga populație din Italia, ar rezulta 1.800 de victime prognosticate, în condițiile de ne-carantină.

Modelul doctorului Ioannidis pare a subestima sever realitatea, folosind  datele care erau citate la data publicarii articolului lui.

Este adevărat că modelul italian și cel american nu sunt identice, populația din Italia fiind mai vârstnică și mai frecvent fumătoare, dar nici pe departe suficient pentru a explica diferența dintre prognoză și cifrele de mortalitate din realitate.  

Infecțiozitatea în epidemia cu Cov19 a fost în repetate rânduri aproximată intre 1.8 și 2.5 cazuri noi, contaminate de la un individ pozitiv (bolnav sau doar infectat). 

Puterea de contaminare a Cov19 este semnificativ mai mare decât cea a gripei sezoniere și – aplicată la Statele Unite – ar rezulta într-un număr total de infectați de 100-150 de milioane, dacă epidemia ar fi lăsată să evolueze liber, fără măsuri de carantină. 

Considerând o mortalitate de 1%, epidemia cu COVID 19 din USA ar rezulta în1-1.5 milioane de victime, mult mai ridicată decât cea prognosticată de doctorul Ioannidis și cu siguranță de neacceptat.

 

O altă observație face să nu credem că putem echivala victimele gripei sezoniere cu infecția cu Cov19. 

La prima vedere, urmărind mass media, ambele epidemii afectează predominant “persoanele în vârstă cu comorbidități”. 

In realitate, victimele Cov sunt diferite: gripa sezonieră este fatală pentru persoane cu speranța de viață foarte mică, dar nu și epidemia cu Cov19. 

Am lucrat în spitalele din America mai bine de 25 de ani și am observat iarnă de iarnă pacienții internați cu gripă clasică, cei care nu evoluează bine au severe probleme de sănătate: insuficiență cardiacă avansată, ciroză hepatică, stări de imunitate deprimată la cei tratați cu citostatice și mai toți sunt de peste 80 de ani.  

Statistica susține observațiile mele empirice, la gripa sezonieră mortalitatea sub 80 de ani este foarte mică. 

Practic, “gripa numai deschide poarta raiului” pentru cei ce se pregătesc să bată la ea, asta explică oarecum și resemnarea populației în fața unei probleme mai mult sau mai puțin inevitabile. 

Nu se face mare vâlvă în mass media în fiecare an cu privire la cei 20 de mii decedați de gripa…

Datele acumulate până acum despre Cov19 sunt net mai îngrijorătoare: e adevarăt ca peste 80 de ani riscul este mai mare, dar mortalitatea la 50, 60 si 70 de ani este de 10-20 de ori mai mare decât la gripa sezonieră.

La capitolul comorbidități, se pare ca sunt ceva diferențe importante: deși datele nu sunt abundente, cea mai frecvent întâlnită boală asociată pentru Cov19 este hipertensiunea arteriala, urmată de diabet, bronșită cronică obstructivă, cu alte cuvinte probleme relativ banale, întâlnite la mai mult de jumatate din populația adultă a Americii. 

O persoana de 70 de ani cu diabet si hypertensiune controlate are o rată de mortalitate de 8-10% cu Cov și numai una neglijabilă (0,1% după CDC) cu gripa sezonieră. 

Se spune repetat, că – în afara super seniorilor –  Cov nu este de temut și că mortalitatea, care nu este diferită de zero, este întradevăr mică pentru cei mai tineri. 

Morbiditatea, inclusiv pentru boala respiratorie severă, nu este deloc de neglijat la bolnavii mai puțin vârstnici.  Cifre recente, comunitate de CDC (Centrul de Control al Bolilor), arată că nu mai puțin de 38% din cei cu afectare respiratorie severă sunt sub vârsta de 54 de ani. 

Chiar dacă cei mai mulți vor supraviețui, există cheltuieli uriașe, emoționale și financiare.

Și nici sechelele lăsate în structura și funcția plămânilor nu sunt de neglijat.

 

Cei mai mulți bolnavi, odată asistați cu ventilație artificială, petrec câteva săptămâni în serviciile de terapie intensivă. 

Numărul semnificativ al bolnavilor mai tineri cu boală respiratorie severă stresează masiv sistemul de sănătate.  

Sunt rapoarte credibile din Italia despre raționalizarea paturilor în departamentele de terapie intensivă și nevoia care a impus ca bolnavii peste 65 de ani să nu fie considerați uneori pentru ventilare artificială, în favoarea unor bolnavi mai tineri, cu șanse mai mari de recuperare. 

Este foarte probabil că un  considerabil excess în mortalitate se înregistrează și datorită stressului sever a sistemului de sănătate, solicitat peste capacitatea lui maximă.

Evident, nimic din aceste scenarii catastrofale nu se întâlnește într-o epidemie “obisnuită” de gripă.

In concluzie, în lipsa unui regim strict de carantină, dovedit foarte eficient în China, sau a unor măsuri  epidemiologice agresive și precoce, ca cele introduse în țările din Asia de Nord Est( Corea, Singapore, Taiwan, Honk Kong…), epidemia cu Cov19 este capabilă să producă complicații și decese cu câteva ordine de mărime superioare unei epidemii de gripă sezonieră.  

Parafrazând autorul menționat, există posibilitatea întâlnirii dintre un elefant și o pisică turbată și – în lipsa tratamentului antirabic – elefantul nu are un prognostic grozav…

______________________

 

* John P.A. Ioannidis “A fiasco in the making”; www.statnews.com, 17 martie 2020

_______________________

Dr. Dorin Andreescu s-a născut și și-a făcut studiile în București, unde a absolvit, în anul 1994, Universitatea de Medicină și Farmacie.

El a parcurs etapele de specializare postuniversitară la Centrul Medical St.Luke’s Roosevelt din New York City și practică specialitatea de boli interne la Spitalul Memorial din Chattanooga, statul Tennessee.

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Made in China style
Previous article Alexandru Lăzescu. Lumea după pandemie
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.