• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Două Documente
Două Documente
Home
Cultura

Două Documente

March 13th, 2019 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Povestea acestor Două Documente reclamă un cadru pentru ea.  În acest cadru e obligatoriu să stea o instituție nu atît de vizibilă, dar foarte importantă, care motorizează altele cu un impact public major și binemeritat. Instituția se numește Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului

Iată, pe scurt: Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului  a fost inițiat în 1993, la finalul anului, mai întîi ca un Departament de Istorie Orală al Academiei Civice. Romulus Rusan este cel care a avut ideea de a pune pe picioare o asemenea instituție, domnia sa fiind, pînă la moartea sa, spiritul-rector al acestui centru. ”Centrul a reușit să producă proiectele de reabilitate și dotare a muzeului de la Sighet, banca de date necesară umplerii acestuia cu un conținut credibil și realist”, se spune într-un material oficial care descrie instituția mai sus invocată. În alte cuvinte, de aici, de la acest Centru Internațional de Studii asupra Comunismului – care se regășește în București – au venit spre Muzeul de la Sighet structurile și conținuturile care dau contur unei inițiative fără precedent în Europa de a revaloriza memoria comunismului, cu un accent, drept, pe victimele acestui regim.

Inițiată ca o instituția care adună, conservă și prelucrează istorie orală, a Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului deține acum, la mai bine de un sfer de secol de la înființare, o remarcabilă arhivă de istorie orală, baza documentară contabilizînd, pînă acum, peste 3.700 de intrări / înregistrări, acestea însumînd mai bine de 6.400 de ore. Arhiva foto a Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului include peste 10.000 de fotografii, acestea fiind atît alb-negru, cît și color, în format clasic și, parțial, în format digital. Arhiva de documente care se află aici numără, în plus, 1540 de dosare (cu peste 20.000 de pagini în total), precum și peste 11.700 de pagini cu extrasele de la starea civilă(pentru cei care au murit). De asemenea, tot aici se află și aproximativ fotocopiile a peste 93.000 de fișe de încarcerare. Una dintre cele mai vizibile și cea mai puternice direcții de acțiune ale Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului o reprezintă un remarcabil portofoliu editorial pe care l-a dezvoltat în cei aproape 25 de ani de existență. Astfel, sub această egidă au fost create și dezvoltate mai multe colecții distincte. Între acestea, cu un portofoliu care numără, pînă în 2019, 13 titluri, seri de ”Document”. Inventarul complet al cărților apărute în această serie poate fi consultat aici: http://www.memorialsighet.ro/prod-cat/ro/libraria/documente/ ). Rolul edițiilor care apar sub această umbrelă tematică este cel de a completa studiile, reportajele politice, memoriile și monografiile care s-au tipărit în colecția ”Biblioteca Sighet”; cărțile din seria de ”Documente” se focalizează, cum spunea Romulus Rusan, asupra actelor ”ce reușiseră să scape din nemărturisita, dar reala cenzură a arhivelor”.

Acestea este cadrul pe care îl menționam la începutul textului; am considerat că este necesară povestea lui – mai mult decît atît, consider că este corect moral ca o asemenea poveste să fie spusă – pentru că avem de-a face cu un exemplu de bună practică, consecvență, construcție pe termen lung și, desigur, preiau formula doamnei Ana Blandiana, de justiție care se face prin prezervarea memoriei. ”Rugul aprins. Studii și documente despre exterminarea și supraviețuire” – de Ioana Diaconescu – și ”Organizații subversive și contrarevoluționare. Mișcarea Română de Rezistență din Mehedinți (1949-1952) – editor: Andreea Cârstea – sunt cele mai recente apariții editoriale ale Fundației Academia Civică în seria ”Document.

Volumul despre ”Rugul aprins” antologhează mai multe specii de documente istorice și literare: eseu, comentariu, stenograme, procese verbale, fotocopii ale acestor documente, fotografii (150 de pagini de documente și fotografii din arhiva CNSAS, dosarul penal ”Teodorescu Alexandru și alții”). Personalitățile din cadrul ”Rugului Aprins”  despre care găsim secțiuni speciale (și masive) în această carte sunt următoarele: Sandu Tudor, Benedict Ghiuș, Adrian Făgețeanu, Arsenie Papaioc, Vasile Voiculescu, Felix Dubneac, Roman Braga și (trei capitole alocate) Bartolomeu Anania (”în dosare de urmărire informativă”). Un capitol aparte – emoționant – este dedicat ”martirilor la 20 de ani” – mai precis, studenților care au făcut parte din Rugul Aprins.  ” A pune sub învinuire un preot fiindcă s-a rugat, a-l învinui de «misticism», aceasta fiind esența menirii lui, a pune sechestru pe o avere
inexistentă, […] sunt tot atîtea dovezi ale unei realități din acele vremuri în care se ridica tot mai înalt muntele de ticăloșii configurate de structurile de Securitate, dictate de regimul comunist. Acești teologi, cărturari de valoare, intelectuali ce puteau avea discipoli ca urmași care ar fi pus în pericol configurarea și apoi perfecționarea «omului nou» trebuiau distruși moral și psihic, torturați fizic, coborîți pe cea mai de jos treaptă a umilinței. Anihilați.Etichetați politic pentru a primi ”pedepse politice”, scrie Ioana Diaconescu, autoarea acestui impresionant dosar despre care Sorin Lavric – cel cu al cărui text ”Cercetând bolgia” se deschide, de altfel, această carte – ne invită să îl citim, cu precădere în partea sa de documente, procese verbale și note informative, ”în oglindă”: ”pe cît de înfierați sunt aici membrii grupului Rugul Aprins, pe atît de înaltă le-a fost ținuta, atît în libertate, cît și în pușcărie”.

Volumul despre ”Mișcarea Română de Rezistență din Mehediți” reface, pe cît mai este posibil, istoricul unei forme radicale organizate de opoziție din primii ani ai instaurării comunismului în România mai puțin cunoscute. Mișcarea a fost înființată de învățătorul Dumitru Totir, muncitorul Dumitru Năsărâmbă, avocatul Gheorghe Florescu  (înlocuit ulterior de avocatul Mircea Dumitrescu): gruparea, care l-a recrutat, printre alții, și pe „banditul răzleț” Nicolae Trocan, își propunea să contribuie, prin diverse mijloace, la înlăturarea comunismului din România. Volumul conține 19 documente selectate din dosarele de anchetă ale organizației (din Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității) și este completat de două mărturii aparținând Ilenei Totir-Rotaru și Aurorei Ivanciu (născută Totir), două dintre fiicele lui Dumitru Totir. O mențiune a editoarei cărții, Andreea Cârstea, în condițiile în care istoria în detaliu a acestei organizații este, acum, practic imposibil de realizat (pentru că  i) organzația avea o structură de tip lanț și pentru că ii) ”singurii care ar putea elucida toate acțiunile și intențiile organizației, și anume conducătorii ei, fie au fost condamnați la moarte și executați în 1953, fie au murit în închisoare): ”singurele care pot vorbi sunt documentele Securității, cu mențiunea că rămîn totuși ”ale Securității” chiar și atunci cînd par să prezinte versiunea celor anchetați asupra evenimentelor în care au fost implicați”.

Două ”Document”-e, așadar. Alături de acestea, construite după un calapod similar cu cele două titluri menționate, insistent, mai înainte, în aceeași serie tematică de la Fundația Academia Civică se mai pot citi/consulta/studia/analiza și acestea unsprezece:  a) „Lovitura de stat din 30 decembrie 1947. Preliminarii militare și consecințe politice” (documente selectate și adnotate de Mircea Chirițoiu); b) Thomas S. Blanton, „Ce știa președintele Truman despre România?”; c) „Timișoara în arhivele Europei Libere (17-20 decembrie 1989)”, coordonator Miodrag Milin; d)Helmut Müller-Enbergs, „Agenții, informatorii și spionii STASI în Republica Federală Germania”; e) „Rezistența anticomunistă în munții Banatului în documente”, coordonator Miodrag Milin; f) Ulrich Burger, „Misiunea Ethridge în România”, prefață de Dennis Deletant, postfață de Romulus Rusan; g) Ioana Boca, „1956 – un an de ruptură. România între internaționalismul proletar și stalinismul antisovietic”; h) Andrea Dobeş, Gheorghe Mihai Bârlea, Robert Fürtos, „Colectivizarea în Maramureș. Contribuții documentare (1949-1962)”; i) Ioana Diaconescu, „Scriitori în arhivele CNSAS”,; j) Thomas S. Blanton, „Ce știa președintele Truman despre România – Un raport al serviciilor secrete americane 1949”, ediția a II-a; k) Helmut Müller-Enbergs, „Armata din umbră. Studii asupra colaboratorilor neoficiali ai STASI”, prefață de Virgiliu Țârău.

Și individual, și în sumă, aceste volume conțin lecții extraordinare – despre abjecția unor timpuri nu foarte îndepărtate, despre suferință, despre (in)umanitate, despre curaj și demnitate. Vom învăța aceste lecții dacă vom dori să le învățăm. Dacă nu, știm deja aceasta de la oamenii importanți, istoria ”se repetă”. Cel puțin așa: prima oară ca tragedie, a doua oară, ca farsă.

P.S. Un singur detaliu de ordin numeric care ilustrează foarte bine ceea ce poate aduce, pe termen mediu și lung, investiția, cu răbdare, în construcții temeinice și juste: în 2018, Muzeul de la Sighet a fost vizitat de peste 140.000 de oameni. În precedenții doi ani, în 2016 și 2017, numărul celor care au intrat să viziteze acest muzeu a depășit, de asemenea, suta de mii. Sunt puține muzee în România care pot pune pe masă o asemenea statistică.

notă: acest text a fost publicat în premieră în numărul din luna februarie, a.c., al revistei RAMURI. 

 

  • Tags
  • Document
  • istorie
  • memorial
  • memorie
  • Sighet

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Călinescu. Cum devine minciuna adevăr de partid
Previous article Robert G. Ciobanu. România: Cultură periferică, la marginea lumii civilizate, câteva sute de ani în care dezideratul colectiv a fost supraviețuirea. Un spațiu care nu a cunoscut niciodată tensiunea ideilor
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane
January 27th, 2021

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent
January 26th, 2021

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu
January 20th, 2021

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust Cultură

Câteva fragmente din „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust

Jan 28th, 2021
Roger Caillois este un ghid mai bun pentru înțelegerea fundației sacre a Vestului decât Giorgio Agamben Cultură

Roger Caillois este un ghid mai bun pentru înțelegerea fundației sacre a Vestului decât Giorgio Agamben

Jan 28th, 2021
Adrian Papahagi: Despre naționalism Debate

Adrian Papahagi: Despre naționalism

Jan 28th, 2021
D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane Cultura

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane

Jan 27th, 2021
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.