• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
„E toți hoți, maică”. Despre (ne)-implicarea intelectualilor în politică
„E toți hoți, maică”. Despre (ne)-implicarea intelectualilor în politică
Home
Debate

„E toți hoți, maică”. Despre (ne)-implicarea intelectualilor în politică

October 17th, 2020 Redactia Marginalia Redactia Marginalia Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un comentariu de Gabriel Purcăruș

Probabil că vă plângeți, dragi români, că de vreo 30 de ani încoace (dacă nu și mai mult) vă conduc hoții și derbedeii, în timp ce oamenii de treabă, inteligenți și cinstiți stau deoparte. (Nu mă refer aici la nici un partid în particular, deci nu săriți pe mine…).

Vă gândiți, după atâtea dezamăgiri, că politicienii „e toți hoți” și că nu are nici o importanță dacă iese PSD, USR, PNL sau PMP, pentru că în final nimeni nu va urmări agenda cetățeanului, ci iși vor face mendrele lor.

Și într-un fel aveți dreptate.

Ceea ce însă nu vă este clar este că Romania nu are o problemă de resurse umane, ci una de sistem. Modul în care se face selecția politicienilor nu este exclusiv vina acestora. Să luăm un exemplu fictiv, tocmai ca să nu ofuscăm pe nimeni…

Să prespunem că numitul Gigel, băiat cuminte, cu doctorat luat pe bune în Occident, nu pe pile sau plagiat, tuns frumos cu cărare și îmbrăcat în Armani, cu educație serioasă și maniere alese, decide să facă saltul mortal al vieții, intrand în politică.

Dar de ce? Ce urmareste Gigiel cu asta? De ce nu stă cuminte la el acasă? – vă întrebați voi imediat.

Uite așa! Pentru că Gigel dorește să își ajute țara, să își pună la bătaie cunoștiințele acumulate la Cambridge, Oxford, Harvard, Paris sau Strasbourg, să lase urmașilor un motiv să îi facă statuie post-mortem. Ce, n-are voie?

Dar din momentul în care Gigel își anunță public intenția de a candida, o armată de ziariști, activiști sau analiști, plătiți de partidele rivale sau de diverse ONG-uri progresiste declanșează operațiunea „Marea Scormoneală” – prin care toată viața lui Gigel, a familiei, parinților și bunicilor este luată la puricat. Ce au zis, ce au declarat, ce au postat pe Facebook, câți bani au, ce afaceri au făcut, cu cine s-au culcat și cu cine s-au sculat. Tot. Tot. Nu scapă nimic.

Și încep atunci marile dezvăluiri pe micile ecrane sau în ziarele de can-can, acelea pe care coana Mița Biciclista și țața Floarea Alegătoarea sunt avide să le citească seara pe prispă, după ce au dat de mâncare la găini, sau nea Nelu să le soarbă cu poftă de la Antene sau Realități.

Și uite așa, se duce vorba că intelectualul Gigel e cam misogin, pentru că a tras o fată de păr la grădiniță, e cam rasist deoarece în copilărie s-a bătut cu un copil mioritar în fata blocului; e cam homofob pentru că cineva l-a auzit râzând la un banc cu homosexuali spus acum vreo 20 de ani (atunci când până și Obama era homofob), că părintii au dat șpagă la benzinăria din sat ca să își ia butelie pe vremea lui Nea Nicu, că a trecut cu bicicleta pe galben, că a șterpelit un sandwich din gentuța colegului de bancă din generală, că a lăsat bacșiș la frizer și alte și alte cazuri de corupție gravă! In plus, dacă exista dovezi că a citit din Heidegger sau Eliade, e clar că e fascist sau legionar!

Și uite așa, dezvaluire după dezvaluire, scandal dupa scandal, de unde la început era marea speranța a politicii naționale, Gigel al nostru ajunge în câteva săptămâni un personaj nefrecventabil. Iar prostimea, numită în mod elegant “electorat”, pune botul imediat la orice bârfă de genul asta, pentru că, iată, demonstrează teza cea mai dragă a tuturor proștilor din lume, și anume că aia deștepți sunt și ei tot oameni! (ha ha, i-am demascat!) cu slăbiciuni și imperfecțiuni. „E și ei ca noi!”.

Marea problema este că de aici încolo Gigel devine sfios, reținut, speriat și, cel mai probabil va da înapoi și se va retrage din politică înainte să înceapă! Va lăsa adică treaba aia cu statuia pe seama altora, și se va refugia – unde credeți? Tocmai în biblioteca. Unde va citi si mai multe cărți, va publica la reviste fancy din Occident, va face analize, și se va plânge că gașca de la putere “nu dă domne destule subvenții la cultură și d-aia merg lucrurile prost în țara asta”!

Adio, dragă Gigel, fostă speranță a politicii românești! Națiunea nepăsatoare te salută! Mult spor la publicat articole in revistele cu o mână de cititori! Lasă-ne pe noi, cei mulți, să fim conduși de lichele curajoase!

Acum, să nu vă imaginați că moraliștii care i-au scormonit viața lui Gigel sunt modele de neprihănire. Dacă i-ar lua cineva la puricat și pe ei, ați vedea și acolo nițică prostituție, droguri, beții, bani la negru, accidente mușamalizate etc – dar să fim serioși, cine se uită la ăștia? Toți au ochii numai pe cei ce intră în politică, de la care au bineînțeles așteptările cele mai înalte (și nerealiste).

Cine scapă de acest filtru, de aceasta mare scormoneală!?

Paradoxal, chiar cei ce au probleme serioase! Chiar cei cu afaceri necurate, care au luat mită de milioane, care fac trafic cu carne vie etc. Cei care își pot cumpăra liniștea și imunitatea de la șeful ăl mare de la partid, cotizând pentru campanie, și bineînțeles, oferind boss-ului un foarte important contra-serviciu: disciplină la vot! Că, dacă nu, știți voi, cântecelul acela de la Alexandru Andrieș: “șeful cel mare/ ținea prin sertare/ un punct foarte tare”…. pe care îl poate folosi când cu gândul nu gândești…doar ziariștii și activiștii ONG sunt și ei oameni, nu? …au și ei copiii din flori de crescut, vile de renovat, amante de întreținut. Corb la corb nu scoate ochii. Știu și ei pe cine și când să atace.

Deci, ca să încheiem. Cine e de vină că avem clasa asta politică de două parale și jumatate? Păi cam noi toți, care ne amuzăm la fiecare bârfă irelevantă și contribuim involuntar la procesul de contra-selecție. Nu e numai vina politicienilor, așa cum ne place să credem.

Îmi pare rău că v-am stricat ziua.

Acum că tot v-am zis….Data viitoare știți ce aveți de făcut. Cum apare vreunul mai răsărit în politică, săriți pe el, disecați-i trecutul, analizați-i prezentul și faceți-i praf viitorul. Dați-l la o parte. Să nu ne stricăm palmaresul impecabil.

Iar după ce scăpăm de intrus și rămânem cu ăilalți, reluăm melodia preferată: „n-ai pe cine sa votezi, maică, e toți hoți!”. Hai mai bine la o bere!

 

Gabriel Purcăruș este absolvent al Facultății de Fizică, Universitatea din București, și Meterologie Universite du Quebec a Montreal. Este fost candidat conservator pentru parlamentul Canadei, om de afaceri și scriitor. A publicat volumul Corectopia. Actualmente locuiește în Spania.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Casa Albă e îndreptățită în a renega Teoria critică rasială
Previous article Fascismul de stânga
Redactia Marginalia

Redactia Marginalia

Related Posts

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)
April 13th, 2021

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Imaginația și voința: ești ceea ce privești
April 13th, 2021

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.