• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Era digitală şi iluzia libertăţii
Era digitală şi iluzia libertăţii
Home
Opinii

Era digitală şi iluzia libertăţii

January 11th, 2021 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ceea ce era era digitală aduce este iluzia libertăţii- sentimentul de a fi parte a comunităţii globale în sânul căreia ideile , imaginile şi sunetele circulă cu o viteză ce desfide imaginaţia, sentimentul de a fi, în limitele propriului tău cont de reţea socială, un creator ce intră în contact cu cei asemeni lui, sentimentul de a participa la conversaţia universală hrănită de milioanele de voci ale utilizatorilor.

Dar această iluzie a libertăţii, prezentă în vieţile noastre cu agresivitatea unui poster publicitar, nu este decât o iluzie, iar dincolo de faţada glamour a miracolului tehnologic se află erodarea, treptată şi inexorabilă, a posibilităţii individului de a-şi exercita liberul-arbitru. Era digitală este, în toată splendoarea ei, un timp în care supravegherea, intruziunea, cenzura, dictatul ideologic au devenit parte din rutina existenţei. În era digitală nu se mai ard cărţi şi nu se mai alcătuiesc , în biblioteci, fonduri inaccesibile: este de ajuns o singură apăsare de buton pentru ca viaţa intelectuală şi politică să se încheie, o dată cu închiderea unui cont. În era digitală brutalitatea pompierilor-incendiatori este înlocuită cu sofisticarea tehnologică, dar pasiunea cu care oamenii- carte sunt urmăriţi de adepţii gândirii unice este aceeaşi. În era digitală domesticirea şi îndoctrinarea sunt elogiate ca forme de ameliorare a firii omeneşti: asemeni celor din veacul trecut, arhitecţii acestiui experiment au ambiţia de a fi creatorii unui om nou.

Libertatea este atacată, în era digitală, de o alianţă redutabilă, alcătuită din angrenajul statal şi din mecanismul formidabil al companiilor ce au ajuns să deţină spaţiul public. Pandemia a retrezit în state, indiferent de natura regimului lor, vocaţia intruziunii şi a comenzii cazone . Cetăţeanul este un obiect asupra căruia se exercită o forţă ce nu mai este, de cele mai multe ori, limitată de domnia legii. Starea excepţională continuă, ca stare de spirit şi ca practică de guvernare, chiar şi atunci când ea nu mai este formal în vigoare.

Pentru state, criza sanitară a marcat trecerea Rubiconului. Este foarte probabil ca, de acum înainte, viziunea despre libertate să fie una influenţată de această ambiţie de control a statului. Tehnologia este, pentru stat, mijlocul ideal ce îi oferă ocazia de a pătrunde acolo unde autocraţiile secolului XX au visat să ajungă, în intimitatea gândirii şi a vieţii private. Tehnologia acordă, acum, instrumentul de a colecta, interpreta şi manipula date. Republica Populară Chineză, cu a sa politică de credit social şi de sclavie digitală, indică drumul pe care şi alte state îl vor urma. Conduita lor se va adapta progresului, iar ştiinţa va fi pusă în serviciul represiunii şi al domesticirii.

Companiile care au construit spaţiul public contemporan sunt, în mai mare măsură decât statele, actorii cu potenţialul de a eroda şi submina libertăţile. Ele au, graţie acestui cvasi-monopol care le revine, posibilitatea de a aplica un mecanism al cenzurii, implacabil şi ubicuu. Asemeni statelor absolutiste, ce refuzau dreptul de tipărire al unor cărţi, companiile digitale de astăzi pot elimina de pe piaţa ideilor pe cei descrişi ca inamici. Posesoarea ale spaţiului public, ele pot tăia căile de comunicare, prin extinderea abuzivă a prerogativelor lor. Ele pun în pericol mortal ideea de piaţă liberă a ideilor, prin modul asimetric în care acţionează.

În cele din urmă, orice spaţiu care practică, pe scară largă, cenzura încetează să mai fie unul transparent şi concurenţial. Companiile digitale, ca reţele sociale, devin, în acest sistem, factorul suveran ce decide carantinarea şi eliminarea ideilor. Atribuţii care reveneau, tradiţional, curţilor de judecată sunt acum exercitate de organisme care se sustrag oricărui control public. Dezbaterile referitoare la limitele libertăţii de exprimare trebuie să se poarte în cadrul trasat de legislaţie şi de constituţie. Uzurparea la care asistăm este una cu consecinţe dramatice.

Ceea ce companiile digitale instituie este un tip de cenzură, nu mai puţin arbitrar şi nociv decât mecanismul cenzurii clasice. Companiile digitale se înstăpânesc asupra pieţei libere a ideilor, încercând să instituie proceduri ce limitează accesul la comunicare al celor socotiţi “ indezirabili”. Ele sau devenit proprietari şi judecători, în dispreţul oricărei forme de transparenţă.

Libertatea este, din ce în ce mai mult, un concept suspect. Mândra lume nouă se constituie prin sinergia dintre state şi companiile digitale. Împreună, ele atacă temeliile de autonomie ale indivizilor. Viitorul care se naşte seamănă cu versiunea modernizată tehnologic a unui trecut de absolutism ideologic şi de arbitrar al puterii.

  • Tags
  • cenzură
  • idei
  • libertate

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article „Mic discurs despre iad”, de Hans Urs von Balthasar. Paradoxuri și concluzii
Previous article Din alt unghi: Alexey Navalny, cenzura Big Tech și Donald Trump
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.