• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Este lenea un viciu? Un argument al filozofului Bertrand Russell
Este lenea un viciu? Un argument al filozofului Bertrand Russell
Home
Cultura

Este lenea un viciu? Un argument al filozofului Bertrand Russell

August 25th, 2020 Iulian-Alfred Husac Iulian-Alfred Husac Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Max Hayward, publicat în New Statesman

Observațiile lui Russell cu privire la importanța timpului liber au fost făcute într-o epocă a șomajului generalizat – iar astăzi sunt la fel de pertinente.

Suntem obișnuiți să catalogăm lenea drept un viciu, ceva pentru care să ne simțim rușinați. Când filosoful britanic Bertrand Russell a scris ,,In Praise of Idleness” în 1932, la apogeul Marii Depresii, lenea era o realitate inevitabilă pentru milioanele de persoane care își pierduseră slujbele. Autorul cărții a înțeles că societatea nu trebuia doar să înfrunte criza șomajului în masă. Acesta a propus nimic mai mult decât o reevaluare a muncii, precum și a timpului liber.

Russell a crezut că nu ne putem limita la reformarea sistemului economic în care unii oameni sunt exploatați până la extenuare, iar alții suferă concedieri. Conform acestuia, trebuie să punem în discuție și etica culturală care ne învață să ne evaluăm în raport cu capacitatea noastră de muncă ,,productivă economic”. Oamenii sunt mai mult decât o simplă mână de lucru. Este necesar să învățăm cum să evaluăm lenea.

Sugestiile lui Bertrand Russell sunt la fel de relevante astăzi, în zorii unei posibile crize economice. Milioane de oameni și-ar putea pierde locurile de muncă în următoarele luni și, odată cu evoluția automatizării și tehnologiei, locurile de muncă pierdute în perioada pandemiei s-ar putea să nu mai fie recuperate niciodată.

Astăzi, reformatorii indică spre posibilitatea unui venit de bază universal ca mijloc de prevenire a răspândirii sărăciei. Dar, cum mulți au experimentat în timpul izolării impuse guvernamental prin intermediul concediilor, o viață fără serviciu poate fi deprimantă, chiar dacă este sprijinită de un venit stabil. Ne condamnă un viitor fără loc de muncă la niște vieți lipsite de sens?

În 1930, economistul John Maynard Keynes a prezis că, într-un secol, progresele în ce privește productivitatea vor permite locuitorilor țărilor dezvoltate să mențină un standard normal de viață, lucrând doar 15 ore pe săptămână. Dacă previziunea sa pare ridicolă acum, Keynes a dat greș din motive pe care Russell le-a anticipat.

Amintind de faimosul exemplu al fabricii de ace pe care Adam Smith l-a folosit pentru a explica diviziunea muncii, Russell și-a imaginat o inovație tehnologică care va reduce la jumătate durata fabricării unui ac. Ce se va întâmpla dacă piața acelor este deja saturată?

Într-o lume sănătoasă, gândea Russell, fabrica ar înjumătăți programul de lucru, menținând aceleași salarii, dar crescând considerabil timpul liber de care s-ar putea bucura muncitorii. Însă, continuă acesta, arareori se întâmplă astfel. În schimb, proprietarul fabricii va opta să păstreze jumătate din muncitorii inițiali la același program de lucru. Beneficiile progresului tehnologic nu vor fi percepute ca o oportunitate de extindere a timpului liber, ci mai degrabă ca o corvoadă pentru unii și o demitere din locul de muncă pentru alții, cu economiile de care se bucură doar singurul câștigător de pe urma situației, anume proprietarul fabricii.

Analizând secolul trecut, este lesne de observat că previziunile lui Russell au fost confirmate. Inovațiile în materie de tehnologie au cauzat concedieri. Atunci când fenomenul angajării revine la normal constatăm că, în loc să muncim mai puțin pentru a menține același nivel al bunăstării, societatea noastră este una în care oamenii muncesc mai mult ca niciodată pentru a acumula bunuri materiale care le produc o fericire de scurtă durată. În fiecare an aruncăm milioane de articole de îmbrăcăminte, gadgeturi vechi și mașini folosite. De ce nu avem mai mult timp liber?

Soluția, în perspectiva lui Russell, nu este doar una de ordin economic și politic, ci deopotrivă moral și cultural. Viziunea lui Keynes care prevede 15 ore petrecute la serviciu pe săptămână pare fantezistă deoarece societățile moderne au moștenit o etică ce recompensează munca – cea productivă economic – drept sursa rostului în viață. Să fii bun este echivalent cu a munci din greu, așadar ne apreciem pe noi înșine prin numărul orelor de lucru, chiar dacă cea mai mare parte din munca plătită este obositoare și neplăcută.

La originile sale, a speculat Russell, această etică a muncii era un instrument de control social, o doctrină ipocrită înaintată de aristocrații privilegiați și deținătorii de sclavi pentru a-și justifica oprimarea vastei clase muncitoare de care depindeau. Până când nu ne eliberăm de acest ideal, nu vom culege niciodată roadele progreselor tehnologice: valoarea timpului liber.

Dar cum plictiseala izolării ne-a arătat multora dintre noi, să te bucuri de lene nu este atât de ușor. Acest argument nu caută să combată avantajele consumului pasiv și relaxării. Dar, cum săptămânile s-au transformat în luni, plăcerile Netflix-ului în pijamale și scroll-area neîncetată a Twitter-ului au început să pălească.

Până și compania (reală sau virtuală) a prietenilor și familiei poate începe să se diminueze calitativ atunci când descoperi – precum am făcut-o mulți dintre noi în timpul izolării – că nu aveți niciun subiect nou de discuție. Relațiile sunt o sursă de sens, dar ele trebuie structurate în jurul altor activități semnificative. Deci cum putem găsi sens în timpul liber?

Un prim pas stă în educație. Școlile și universitățile nu sunt valoroase doar pentru că ne pregătesc pentru locul de muncă, ci și pentru că ne pregătesc pentru timpul liber. Arta, științele umane și științele exacte sunt adesea luate în derâdere ca inutile. Dar cineva care citește din plăcere fizică sau filosofie, care pictează sau cântă la un instrument, care scrie romane sau produce filme este echipat să găsească sens în viața sa și în afara locului de muncă. Russell a afirmat că unul din scopurile centrale ale educației era să cultive în oameni aptitudinile, cunoștințele și obiceiurile necesare pentru a se bucura de un timp liber plin de creativitate.  Asta ar însemna o reformă: accesul la educația superioară ar trebui mărit exponențial, în timp ce curriculumul universităților și școlilor ar trebui să pună la fel de mult accent pe artele creative și exercitarea curiozității pe cât pune pe aptitudinile necesare angajării.

Acest lucru ar putea suna idealist. Pedagogii sunt îndemnați constant să demonstreze valoarea economică a cunoștințelor lor. Dar asta demonstrează doar o altă boală a societății noastre, complementară cultului muncii: prezumția că toate valorile trebuie măsurate în bani.

Într-un mod diferit, criza actuală a erodat această idee: exceptându-i pe fanatici, am înțeles cu toții că merită să suporți o lovitură financiară cu scopul de a-ți păstra sănătatea. Până la urmă, pentru asta sunt făcuți banii. Realizările economice sunt un mijloc, nu un scop. Sănătatea este intrinsec valoroasă. Dacă evaluăm sănătatea ca o valoare în sine, de ce să nu recunoaștem valoarea intrinsecă a studiului?

Școlile instruiesc copiii prin diferite sporturi, dar nu considerăm pregătirea aceasta inutilă, chiar dacă majoritatea elevilor nu vor deveni atleți profesioniști. Analogic, nu insistăm ca școlile să se concentreze pe sporturile ale căror abilități specifice sunt ușor transferabile către locul de muncă.

Educația fizică este valoroasă deoarece promovează sănătatea și bucuria jocului. Dacă considerăm că școlile și universitățile ar trebui să promoveze sănătatea fizică și că sportul e bun în sine, de ce să nu recunoaștem că ele pregătesc studenții și pentru activitățile mentale și intelectuale?

Societatea pe care și-o imaginează Russell, societatea care investește într-o lene cu sens, este cu adevărat revoluționară – nu doar pentru că structurile sale economice au fost reformate, dar pentru că a schimbat felul în care se înțelege și evaluează pe sine.

Suntem obișnuiți să comparăm succesul țărilor prin factori ca Produsul Intern Brut (PIB). Când facem asta, trebuie să socotim o societate un eșec relativ dacă cetățenii ei câștigă în medie cu 1000 de lire mai puțin decât vecinii ei, chiar dacă au mai mult timp liber, fac sport, se plimbă mai mult, citesc mai multe cărți, ascultă mai multă muzică, pictează mai multe tablouri. Dar nu suntem obligați să gândim în acest fel. Ar trebui să dăm ascultare sfatului lui Russell, învățând să savurăm fructele lenei.

 

Despre autor: Max Hayward este lector la Facultatea de Filosofie a Universității Sheffield. Articolul face parte din seria Agora, o colaborare între New Statesman și Aaron James Wendland, profesor de filosofie la Higher Schools of Economics

Articol original: Why Bertrand Russell’s argument for idleness is more relevant than ever

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ciprian Apetrei. Respectăm legile din convingere sau din constrângere? Am rezista puterii inelului lui Gyges ?
Previous article Excelența Sa, Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman. O PANGLICĂ NEAGRĂ: SĂ NU-I UITĂM PE CEI CARE AU UCIS
Iulian-Alfred Husac

Iulian-Alfred Husac

În prezent este Vicepreședintele Departamentului Educațional la Liga Studenților a Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, coordonând proiecte pe teme educaționale și probleme studențești. În perioada 2018-2019 a predat în școli educație juridică din poziția de membru ASD Iași și EDJust (Educație juridică în școli). A participat la numeroase conferințe și evenimente de dezbateri. Domenii de interese: drept internațional, teoria dreptului, relații internaționale, filosofie politică și politică internațională, educație și probleme educaționale.

Related Posts

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Despre amintire şi uitare  în era digitală: câteva rânduri nostalgice
March 17th, 2021

Despre amintire şi uitare în era digitală: câteva rânduri nostalgice

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.