• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Eu unde mă așez, Socrate?
Eu unde mă așez, Socrate?
Home
Uncategorized

Eu unde mă așez, Socrate?

October 28th, 2020 Iulia Nedelcu Iulia Nedelcu Societate, Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Au englezii o sintagmă extraordinară, care mi se pare mult mai bună decât românescul „stimă de sine”. Eu nu vreau să mă stimez, cu atât mai mult cu cât modestia culturală care îți spune că nu știi, în fond, mare lucru față de toate câte pot fi cunoscute, dar și smerenia către care ne îndeamnă credința nu încurajează prea mult această stimă întoarsă către tine însuți. Firește, trebuie să-ți porți un profund respect, să respecți omul în toată măreția sa, însă a fi demn și a nu te lăsa călcat în picioare sunt niște lucruri de bază, care nu răspund întrebărilor ce urmează după descoperirea și asumarea umanității din tine. La întrebarea ce fel de om răspunzi mult mai greu, luptând din răsputeri cu toate înclinațiile toxic-abisale care își fac loc în minte atunci când nu ai răspunsul la această întrebare. A știi ce fel de om ești aduce cu sine o pace lăuntrică pe care poți clădi la nesfârșit.

Este vorba de self-worth, care cuprinde în ea toate marile întrebări – care e locul meu, ce-i al meu a face, până unde se întinde persoana mea și de unde începe proiecția, care e sensul meu, adică ce valorez? Până când ajungi la o concluzie, nu ai cum să scapi de zbucium. Dar poate că ăsta nu e un lucru rău, poate că starea tulbure de căutare neîntreruptă a sinelui și scopului e definitorie pentru tinerețe.

Cum nu știi exact care ți-e sensul, e aproape imposibil să fii încredințat că faci investițiile corecte de timp și energie. Toată munca o faci cu gândul la o potențială zădărnicie, pe care îl alungi în fiecare dimineată, odată cu cafeaua. Cum nu ai încredințarea, nu ai avântul pe care îl au cei care și-au aflat dacă nu scopul, măcar drumul.

Aș îndrăzni să spun că a nu te da bătut în fața acestei vâltori nesfârșite, a nu opta pentru calea ușoară și familiară, care reprezintă renunțarea la potențialul a ceea ce ai putea fi în favoarea „certitudinii” a ceea ce ești (sau ce nu ești), nu este un gest măreț, ba chiar e datoria noastră de bază: să trăiești tinerețea, iar mai apoi viața cât de bine și înțelept cu putință. E ceva firesc, dar totuși cei puțini care reușesc să o facă până la capăt sunt cu adevărat oameni mari, fiindcă nu s-au lăsat să alunece în variantele lor mai mărunte. Toți avem gânduri, înclinații și trăsături mărunte, meschine. Dar la fel de bine avem și puterea de a le depăși, de a fi mai mari decât în varianta au naturel. Sunt conștientă că mă aflu în dezacord cu Rousseau, ceea ce, dată fiind distanța canonică dintre noi, ridică probleme cu privire la validitatea spuselor. Eu nu am avut (încă!) șasa unui Discours sur les sciences et les arts[1], dar sunt suficient de răbdătoare încât să nu grăbesc procesul.

Mi se pare că săpatul și alpinismul sunt două activități care descriu concomitent și coerent munca unui tânăr care încearcă să fie conștient de sine. Trebuie să sapi neîncetat, în timp ce te forțezi să urci. Amândouă sunt grele în sine, și din păcate se îngreuiază reciproc. Cu toate astea, reușind să le armonizezi (acceptând liniștit și scurte perioade de dezechilibru, în care una prevalează) ajungi la cel mai frumos rezultat: muncești pe brânci, dar înflorești.

Mi-e teamă că m-am exprimat prea vag, așa că voi detalia. Să sapi („Sapă, sapă, până dai de stele-n apă”, după cum îl cita pe Blaga un prieten acum mult timp) înseamnă să te cobori înăuntru, să te cufunzi în tine. Introspecția este o artă extraordinară, un meșteșug care se deprinde cu efort susținut, dar care îți intră în sânge și, privind înapoi, nu mai înțelegi cum puteai să-ți duci zilele fără această întoarcere în sine constantă: să privești, să înțelegi și să explici, apoi să clădești sau să vindeci, după caz. Săpând, ești obligat să rămâi mereu sincer, un lucru esențial pentru orice formă de alpinism ai practica. Că te dedici studiului, nevoiașilor, patriei sau artei, trebuie mereu să fii autentic, iar asta nu se poate decât cercetând onest și aproape brutal, fără să te menajezi, lucrurile care stau la rădăcina acțiunilor și deciziilor tale. Asta nu înseamnă că ce faci e greșit, fiindcă printre rădăcinine nobile mai descoperi și câte un viciu, complex sau orgoliu. Dar e de datoria ta de om care se ia în serios să privești toate acestea în față și să fii sincer până la capăt, adică să încerci să înlocuiești rădăcinile viciate cu unele sănătoase, morale. Aceasta e partea de coborâre, să vedem acum în ce constă escaladarea.

Chiar dacă, în lipsa certitudinii și a încredințării, avântul lipsește, omul tot nu poate să lâncezească, iar a te simți confuz și pierdut în spațiu nu e un bilet magic care să convertească orele pierdute în ceva mai nobil decât sunt – o risipă. Indiferent care e scopul tău, că e (i) dobândirea unui bagaj intelectual de excepție, (ii) înțelegerea deplină a lumii din jurul tău sau (iii) desăvârșirea spirituală și (i) nu ai găsit încă domeniul sau tema care să te intereseze cu adevărat și unde să simți că ai putea aduce o contribuție, (ii) te îngrozește cât de mult mai ai de descoperit și nu ai de unde începe sau (iii) stagnezi și ești cuprins de deznădejde, tot e de datoria ta să muncești, să practici acest alpinism anevoios, din care adesea lipsește motivația.

E, cred eu, un act de nesfârșit curaj. Trebuie să te încrezi în fiecare fază a înfloririi tale, deși unele sunt foarte greoaie, iar altele nu îți arată nici măcar o fărâmă din peisajul care se întinde în fața ta și la care vei ajunge dacă te încrezi aproape orbește. În cine? În calitate de creștin, aș spune că în tine și în Dumnezeu, dar din acest răspuns va lua fiecare cât poftește.

După cum spuneam la început, sintagma to know your worth implică tot ce am descris mai sus. La un moment dat, ajungi să vezi din ce în ce mai clar peisajul și mai ales locul tău în el. Nu degeaba spune Socrate că una dintre cele mai mari descoperiri e să-ți afli locul. Asta nu înseamnă că poți să te așezi comod și să te relaxezi pentru tot restul vieții, înseamnă doar că ai liniștea sufletească a conștiinței de sine, avântul sublim al încredințării și frumusețea peisajului; îmbinate într-un echilibru specific omului care știe să trăiască așa cum se cuvine.

Firește că, înotând cu chiu, cu vai prin „ale tinereții valuri”, vorba poetului, tânjesc după momentul de stabilitate, îmi doresc fundația sigură, lucrată cu mâinile mele, dar și cu ajutorul celorlalți, pe care să clădesc acel ceva care e al meu a face. De fiecare dată însă, trebuie să îmi reamintesc că tinerii trebuie să fie sportivi, în primul rând fiindcă nu prea au de ales, iar în a doilea fiindcă, cu tot greul și oboseala, există un farmec incredibil în toată această poveste, pe care îl observi uneori, în clipele de răgaz, când privești înapoi la ce ai agonisit.

 

NOTE

[1] Textul care l-a făcut faimos pe Rousseau aproape peste noapte, publicat in cadrul unu concurs organizat de Academia din Dijon, 1750.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Câteva fragmente din „Piticul”, de Pär Lagerkvist
Previous article Ciprian Apetrei. O seară cu Ludovic Orban la Paris
Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității de Vest din Timișoara, specializarea Limbă și Literatură Franceză-Italiană. Este membru al asociației culturale Studiul. A lucrat ca profesor-voluntar de limba engleză și librar. Interese de cercetare: estetică, literatură comparată, filosofie, istoria ideilor, teologie, istoria și filosofia artei.

Related Posts

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează
March 2nd, 2021

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale
March 1st, 2021

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila
February 28th, 2021

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.