• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Feminitatea prin ochii lui Balzac
Feminitatea prin ochii lui Balzac
Home
Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

April 5th, 2021 Iulia Nedelcu Iulia Nedelcu Cultură comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Feminitatea și însemnătatea ei pentru identitatea femeii sunt subiecte foarte dezbătute astăzi. Se spune că aparența fizică, limbajul și gesturile sunt niște detalii formale care pot ajunge de-a dreptul restrictive; se spune și că aceste elemente sunt foarte importante, izvorând din feminitate și reflectând-o. Din aceste puncte de vedere, echipele sunt foarte clar delimitate și viziunile acestora radical diferite, însă ambele asumă un adevăr care, prin utilizarea excesivă în contexte mai mult sau mai puțin adecvate, ajunge să sune puțin clișeic, deși nu e: feminitatea pornește din interior.

Textul pe care îl voi cita astăzi aparține școlii de gândire care consideră că elementele estetice, întovărășite de maniere desăvârșite și grație, sunt de o relevanță copleșitoare, stabilind deosebiri nete între femei. De altfel, această viziune este reprezentativă pentru întreaga epocă, importanța acordată înfățișării fiind împărtășită de ambele sexe. Textul-oglindă al studiilor de femei pe care le realizează Balzac este Dandysmul de Jules-Amédée Barbey d’Aurevilly, lectură necesară pentru înțelegerea contextului social în care s-a scris marea literatură a secolului al XIX-lea.

Aceste texte sunt situate la ani-lumină față de modul în care lumea contemporană se raportează la aceste probleme, cred însă că lectura lor este o fascinantă incursiune în realitățile epocii. Doar cercetând ambele perspective putem găsi un răspuns la întrebarea care ne frământă: Contează sau nu manifestările exterioare în problema feminității?

Honoré de Balzac este autorul francez care și-a lăsat amprenta asupra literaturii nu doar prin fantastica sa operă, Comedia umană, în care radiografiază cu măiestrie societatea vremii sale, dar și prin modelul pe care l-a stabilit pentru romanul realist, motiv pentru care este considerat și părintele acestuia.

În rândurile ce urmează, mă voi concentra asupra câtorva pagini din textul intitulat Alt studiu de femeie, care a fost dedicat lui Léon Gozlan “în semn de bună colegialitate literară.”  În acest text, Balzac introduce cititorii în tainele unor evenimente curente din secolul al nouăsprezecelea, precum seratele și balurile, fără a se sfii să spună adevărul cu toate aspectele din care e compus. El nu își propune să lase posterității o imagine idealizată a lumii în care a activat social și literar, ci să o surprindă în mod complet, cu laturile ei frumoase și cele grotești. Astfel, încă de la începutul textului intrăm în contact cu sinceritatea lui debordantă:

“La Paris, la baluri sau recepții există întotdeauna două serate. Întâi cea oficială, la care asistă invitații oficiali și la care lumea bună se plictisește. Fiecare pozează pentru cel de alături. “

Balzac observă detaliile care cel mai adesea ne scapă, iar acesta e motivul pentru care descrierile unei femei cum se cuvine, elegantă și educată, sunt absolut savuroase. Voi lăsa acum textul geniului francez să vorbească mai mult decât mine:

“Într-o dimineață frumoasă, hoinăriți prin Paris. Vedeți venind spre dumneavoastră o femeie; la prima impresie vi se pare că e prefața unei cărți frumoase, presimțind un univers de lucruri elegante și fine. (…) Necunoscuta are un fel unic de a se înfășura într-un șal sau într-o mantie; știe să se acopere de la brâu până la gât, închipuind un fel de carapace, care ar preschimba o burgheză într-o țestoasă, dar prin care ea îți dă de înțeles că are cele mai frumoase forme, dar și le ascunde. “ 

“Sub pălărie, vedeți figura proaspătă și odihnită a unei femei sigure pe ea, lipsită de înfumurare, care nu se uită la nimic, dar vede totul, a cărei vanitate, temperată de o continuă admirație, conferă fizionomiei ei o indiferență care stârnește curiozitatea. Știe că e analizată, știe că aproape toată lumea, chiar și femeile, întoarce capul ca s-o mai vadă o dată. Astfel străbate ea Parisul ca un puf de păpădie, albă și pură.”

“Dacă are un picior frumos, se va așeza pe un divan cu cochetăria unei pisicuțe în soare, întinzând un picior, fără să puteți afla în atitudinea sa altceva decât cea mai delicioasă poziție a unei statui menite să exprime oboseala. Numai femeia cum se cuvine se simte bine în rochia ei, nu o deranjează nimic. (…) Vestimentația ei este întotdeauna în armonie cu caracterul, a avut timp să se studieze, să decidă ce îi vine bine, căci știe de mult ce îi vine prost. “

Aceasta este femeia cea mai apreciată a secolului XIX, model de eleganță și bun gust. Aspectul exterior și inteligența prin care își pune în valoare calitățile sunt definitorii și o ridică deasupra altor femei, care nu dețin această iscusință. Din tonul descrierii, înțelegem că Balzac este în acord cu epoca, având pentru astfel de femei o admirație nesfârșită. Astăzi, deoarece multe dintre aspectele lăudate de scriitorul francez și-au pierdut nu doar importanța, ci și semnificația, textul poate emana o oarecare prețiozitate. El trebuie înțeles în contextul istoric, ceea ce nu înseamnă că nu putem lua aminte, cum grano salis, la câteva dintre sfaturile estetice pe care le primim de la Balzac.

Am intrat în contact cu o poziție foarte puternic susținută de scriitorul francez. Având destul de clar în minte modelul feminin de astăzi, rămâne întrebarea: contează sau nu manifestările exterioare în problema feminității?

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ce ne facem cu limbajul poetic?
Previous article Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare
Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității de Vest din Timișoara, specializarea Limbă și Literatură Franceză-Italiană. Este membru al asociației culturale Studiul. A lucrat ca profesor-voluntar de limba engleză și librar. Interese de cercetare: estetică, literatură comparată, filosofie, istoria ideilor, teologie, istoria și filosofia artei.

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”
April 18th, 2021

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020
April 17th, 2021

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.