Gabriel Claudiu Mursa

In spectaculoasa lista de lucruri realizate de generatia noastra se numara si un fapt care desi trece neobservat si e luat ca de la sine inteles azi, este de o importanta formidabila. Generatia noastra a introdus in Romania, facand  sa se estompeze decalajul si golul imens in inima culturii si discursului public- teoria si gandirea economica moderna si liberalismul clasic. Inainte de asta – si stau martore bibliotecile si anticariatele- nici macar limbajul economic modern prin care se pot exprima tehnic ideile economice moderne nu exista decat in forme foarte rudimentare. Iar raftul cu literatura liberala clasica – cu tot ceea ce s-a scris, tradus si publicat pe toata durata Romaniei moderne, era in 1990 aproape gol. A fost nevoie de un efort formidabil ca aceasta situatie sa fie remediata. Si acest efort a fost facut fara planificare de stat, fara coordonare de sus, fara subventii si fara batutul cu pumnul in piept. O mana de tineri –tineri, la vremea aceea– pur si simplu si-au asumat initiativa, cu de la sine putere. Si o continua si azi, cu constanta determinare.

Cand istoria va fi scrisa se va vedea ca intre ei, un nume se detaseaza prin dedicatia si consecventa cu care si-a asumat aceasta misiune: Gabriel Claudiu Mursa, Profesor de Econonomie și Istoria gândirii economice, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor unde este  Directorul Departamentului de Economie și Relații Internaționale. Președinte al Institutul Friedrich von Hayek România, intre publicatiile sale de autor se numara Logica pieței, la Ed. Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Liberalismul, la Institutul European, 2006 si Eseuri de economie politica, la Editura Liberalis. Calatoreste mult in Occident unde preda si e parte a unei intregi retele internatinale de ganditori si universitari liberali clasici. Fface -evident- publicistica de calitate si este un organizator apreciat de  evenimente academice si culturale. Dar daca il intrebi, primul lucru pe care il scote in fata este ca este  Coordonatorul Colecției Economie și Societate Liberă, la Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” si Coordonator al Colecției Catalaxia la Editura Liberalis Iași.

Ca sa va facti o idee, iata si cum arata portofoliul sau de traducator:

Din engleza: Ludwig von Mises – Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Ludwig von Mises – Intervenționismul – o analiză economică,  Editura Universității Alexandru Ioan Cuza.  Ludwig von Mises – Liberalismul,  Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Ludwig von Mises – Planificarea libertății și alte eseuri,  Editura Universității Alexandru Ioan Cuza.  Jorg Guido Hülsmann – Deflație și libertate, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza.  Friedrich von Hayek – Drept, legislație și libertate, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza. Israel Kirzner – Cum funcționează piețele, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași și Institutul Friedrich von Hayek România.  Friedrich von Hayek – Individualism și ordine economică, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași și Institutul Friedrich von Hayek România.  Murray Rothbard – Keynes, Omul, Editura Liberalis.  Murray Rothbard – Împotriva băncilor centrale, Editura Liberalis. Murray Rothbard – Pledoarie pentru o monedă sănătoasă, Editura Liberalis.  Murray Rothbard – Depresiunile economice, Editura Liberalis.  Friedrich Hayek – Infatuarea fatală, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași.

Friedrich Hayek – Noi studii de filozofie, economie, politică și istoria idelor, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza. Gerald P. O`Driscoll Jr., Mario J. Rizzo – Economia timpului și a ignoranței,  Editura Universității Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Israel Kirzner – Competiție și antreprenoriat, Editura Universității Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, 2018 (în curs de apariție).  Jesús Huerta de Soto – Teoria eficienței dinamice, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Philipp Bagus – Tragedia monedei euro, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Din spaniola: Jesús Huerta de Soto – Școala austriacă. Piața și creativitatea antreprenorială, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Jesús Huerta de Soto – Eseuri de economie politică, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Carlos Rodriguez Braun, Juan Ramon Rallo – O criză și cinci erori, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași.  Din franceza: Jorg Guido Hülsmann – Etica producției de bani, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Pascal Salin – Tirania fiscală, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Frederic Bastiat – Sofisme economice, Editura Liberalis.

Are in lucru monumentala lucrare a lui Ludwig von Mises – Acțiunea Umană, Editura Curtea Veche (în curs de apariție, tradusă împreună cu Dragan Stoianovici).

Omul este o institutie in sine. Iata ce spune intr-un interviu cu Cristian Patrasconiu in LaPunk despre scopul uneia dintre colecțiile editoriale pe care le pastoreste; dar e evident ca vorbeste despre ceva mai mult aici:

Scopul despre care vorbim este acela de a disemina teoriile, concepțiile ”sistemului de principii”, așa cum îl numea Benjamin Constant,  pe care a fost clădită cu atâta migală lumea civilizată, respectiv  liberalismul, fără ca demersul nostru să poată fi intepretat din vreo perspectivă politică. Așadar, am ajuns să traducem și să publicăm lucrări remarcabile scrise de gânditori extraordinari, precum Friedrich von Hayek, Ludwig von Mises, Pascal Salin, Peter Boettke sau Guido Hülsmann. Trebuia făcut acest lucru din două motive: primul, nu exista în România un program sistematic de publicare a unor asemenea opere, deși tentative dispersate și timide au existat din partea câtorva edituri; al doilea, piața autohtonă de carte și lumea academică sunt inundate efectiv de o literatură care preamărește statul și diabolizează piața, promovează excesiv soluția mântuitoare a expertului guvernamental și a omului politic, dar disprețuiește piața liberă, cooperarea voluntară și binefacerile indiscutabile ale antreprenoriatului.

Iar aici o opinie mai generala

Lumea, inclusiv cea academică, citește foarte puțin. Astăzi este la modă intelectualul de tip ISI Thompson, care, în principiu, scrie mai mult decât lecturează. Din păcate, pare să fi trecut vremea în care cititul era un scop în sine, când pătrunderea ideilor și discutarea lor făceau parte din bagajul obligatoriu al omului civilizat. Cel puțin în lumea academică, trăim sub imperativul publicării imediate în reviste care, ironia sorții, își spun ”cu factor de impact mai mare decât zero”. Or, acest pragmatism nesănătos sau prost plasat devine, pe nesimțite, tumoarea malignă ce amenință lumea ideilor și a cărților. Nu cred că exagerez dacă spun că foarte mulți oameni citesc sub imperiul publicării imediate și ”cu impact”, ceea ce denaturează în mod evident obiectul muncii intelectuale. Apoi, intelectualii, cei cărora li se adresează în primul rând ”producția” de carte, nu privesc cu simpatie concepțiile prevalente în asemenea opere. Aș putea spune chiar intelectualii se află de cealaltă parte a baricadei.

Revenind la traditia liberala:

Sistemul de principii pe care astăzi îl denumim liberalism a apărut extrem de târziu în istoria umanității. El este ceva nou, căruia gândirea comună nu i s-a adaptat complet. Gândirea liberală este un produs al evoluției culturale, al trecerii extrem de lente a vremii, pe când modul de gândire socialist corespunde instinctelor noastre înnăscute. Cea din urmă reprezintă reflexul, obișnuința, condiția în care mintea umană a evoluat timp de milioane de ani. Atitudinea și mentalitatea liberală reprezintă un efect al educației, al studiului permanent și al încercării stăruitoare de a înțelege lumea nouă din jurul nostru; gândirea socialistă, gregară și primitivă, este ”datul”, vine din aparatul nostru instinctual. Prima impune efort și străduință pe calea cunoașterii, a doua se dovedește a fi comodă, ”intuitivă” și compatibilă cu pornirile noastre ancestrale. Prima constituie excepția, a doua reprezintă regula.

Într-o anumită măsură, a fi liberal înseamnă să gândești împotriva curentului, a valului majoritar. Acesta este motivul pentru care literatura de acest gen sparge atât de greu zidul ”gândirii populare”, de aceea, liberalii trec drept minoritari, exotici și, chiar, anarhiști. Literatura de stânga domină lumea socială, deci și pe cea academică, pentru că ne dă dreptate, ne satisface niște instincte remanente, arhaice, neadaptate lumii în care trăim, dar plăcute, pentru că ne asigură un confort psihic fără să ne confrunte cu propria oglindă.

Si inca un extras dintr-un interviu pe care nu ma feresc sa-l numesc magistral:

Nu cred să existe un deserviciu mai mare adus liberalismului decât contrabalansarea utopiei socialiste cu una așa-zis anarho-capitalistă. Această ultimă expresie mi se pare complet nefericită și inadecvată. Orice minte umană are oroare de anarhie. Oricum ar fi, nicăieri în lumea viului nu există anarhie. Eu mă declar liberal în sensul clasic și european al cuvântului. Detest vocabula ”libertarian”, care are un accent raționalist și radical inacceptabil pentru mine, și privesc cu mult scepticism sistemul utopic al anarho-capitaliștilor. …Cred că programul politic al oricărui liberal veritabil ar trebui să fie nu propunerea unei utopii de dreapta, ci lupta neobosită pentru extinderea libertății individuale și reducerea sferei de influență a statului, acolo unde acest lucru este posibil. Altfel, înlocuim o utopie cu alta. Liberalismul trebuie să însemne scepticism, realism și gândire critică. Să lăsăm socialismului dreptul de a fi excesiv de optimism, utopic și narcisist.

Cititi tot interviul aici. Merita.

Este o mare bucurie sa il avem alaturi de noi pe Gabriel Claudiu Mursa!

PS Si asa cum il stiu, va incepe prin a face cateva anunturi cu privire la niste evenimente ce au loc saptamana asta la Iasi… Sa vedem daca predictia mea e corecta…