• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Gabriel Giurgiu. Să ardem Biblii în America
Gabriel Giurgiu. Să ardem Biblii în America
Home
Opinii

Gabriel Giurgiu. Să ardem Biblii în America

August 6th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ajunsesem un pic mai târziu. Vreo 10 minute de la începutul slujbei. Ce să zic? Ne-a fost greu să ne orientam de la stația de metrou, prin cartierul acela. Pe vremea aia nu exista Google Maps și nici Waze. Așa că am intrat discret în biserică și ne-am așezat timid pe ultimul rând. “Ah, voi sunteți invitații lui Bob?” ne întreabă scurt una dintre mămăicile îmbrăcate în alb, purtând și chipă și mănuși care, clar, lucrau pentru parohie, voluntar. Erau un fel de plasatoare, ajutau la bunul mers al treburilor. “Da, suntem, dar lăsați, stăm aici, nu vrem să deranjăm”. Fară pic de milă, ne-au ridicat și ne-au condus la locurile pe care Bob ni le rezervase. Pe mijlocul celui de-al doilea rând! Cât să fim vizibili din orice parte a bisericii care adăpostea cam 300 de credincioși. Eram singurii albi la slujbă. Restul erau ai parohiei, americani de culoare. Bob ne-a dat câte o carte de rugăciuni și ne-a indicat la ce cântec erau. Am început și noi să îngânîm rugăciunile, acompaniați de o ditai orchestra, cu două piane, chitări electrice, percuție. Bașca, evident, corul! Ce mai, era exact ca în filme.

Cumva, la asta ne și așteptam, asta căutam. O biserică unde să se cânte “acea” muzică, unde atmosfera să fie “aceea”, a cartierului de culoare. Bob era ziarist la televiziunea 7ABC din Washington DC. Soția mea era în practică acolo. La un moment dat, au avut de filmat un incendiu la o biserică mai departe de centru, pe lângă cartierul Anacostia. Un cartier rău famat, considerat periculos. Era evident că incendiul fusese pus, nu era defel un accident. A fost, de fapt, o agresiune a unor rasiști care au încercat, prin gestul lor idiot, să oprească “expansiunea neagră” dincolo de Anacostia. Au filmat cum oamenii din parohie s-au luat de mâini și, acolo, lângă ruinele fumegânde, au început să cânte. Apoi, pastorul le-a amintit că era a doua oară în ultimii zece ani când bisericii i s-a pus foc, așa că o vor mai reconstrui o dată, cu voia Domnului. Impresionată de scenă și relativ șocată de violența actului rasist, soția mea l-a întrebat pe Bob dacă el merge duminica la biserica. “Normal. Trei sferturi dintre americani merg în fiecare săptămână la slujbă”. Așa ne-am ales cu o invitație la el în parohie.

Mic detaliu: soția mea a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, aici la București. Eram cumva în temă. Nu știam ce aripă protestantă frecventa Bob, dacă acceptau sau nu crucea, în fine, detalii pe care să le respectăm, pentru a nu ne stânjeni gazdele. S-a dovedit că totul era în regulă, din punctul nostru ortodox de vedere. Așa că am purces la a cânta împreună cu restul credincioșilor. La un moment dat, pastorul începe un spici. Nefiind foarte obișnuit cu accentul local (oamenii ăia parca nu terminau niciodată cuvintele), mare brânză nu am înțeles. Bob mi-a dat un ghiont și mi-a zis: “Ridicați-vă, de voi vorbește, v-a prezentat ca fiind musafirii parohiei duminica asta”. Asta mai lipsea, am zis că îmi cade tavanul în cap! Ne-am ridicat, împreună cu alți 4-5 credincioși. În acel moment, toată parohia (vorbim despre vreo 300 de oameni) a trecut pe la fiecare dintre noi, oaspeții, pentru a ne îmbrățișa. “Bine ai venit frate, bine ai venit soră”. Au urmat predica, altă repriză de cântece, colecta de fonduri, împărtășania.

Mai țin minte un pasaj din predică. Suna cam așa: “Credeți că, dacă ați venit azi la biserică, v-ați făcut datoria de buni creștini? Gata? O săptămână sunteți OK cu Domnul Dumnezeu? Nici vorbă! Iisus nu a făcut marile Sale gesturi în Templu, ci în afara lui! Afară din biserică să fiți creștini, la voi în cartier. Nu venim aici o dată pe săptămână, cântăm, dansăm, ne simțim bine și ne dăm creștini! Duceți-vă la vecinul în nevoie și ajutați-l. Vorbiți cu pârlitul de puștan din bloc, ăla care face deja trafic de cocaină. Aveți, fiecare, la locul vostru, câte o listă cu toți cei în nevoie, din întreaga parohie. Duceți-vă și ajutați! Așa veți fi creștini, nu doar venind aici duminica, pentru o cântare și o socializare.” Ce să zic? M-a impresionat. Avea, e drept, un bun antrenament de public speaking. Foarte bun orator era. M-au impresionat și cântările. Atmosfera din biserică era splendidă. Oamenii ăia credeau. Credeau și credința lor se simțea.

După slujbă, am mers la Bob acasă. Copiii erau la facultate, așa că în DC rămăseseră doar el și soția lui, Grace. Ea era profesor la catedra de sociologie de la Georgetown University. Ce credeți? Ne-a făcut salată de vinete pentru că, încă înainte de 89, avusese de lucru lângă Cluj, pentru un proiect al universității. Evident, a învățat să facă salată de vinete. Știa, în principiu și zacusca, dar a mărturisit că nu a mai exersat de mult, nu mai era sigură pe rețetă. Și uite așa a trecut duminica aceea. Ne-am făcut niste amici, o familie de clasa mijlocie, de culoare, din Washington. Oameni plăcuți, foarte în regulă, cu cariere așezate, familie frumoasă, aranjată. L-am întrebat direct pe Bob dacă a simțit rasismul la viața lui. “Bineînțeles, Gabriel, bineînțeles. Avem mult rasism în America și, din păcate, e de ambele părți”. Cred că ați bănuit, de felul lui vota cu democrații. Un bun prilej de a polemiza amical, la câte o bere.

În timp, am pierdut legătura. Tare simt nevoia să îi dau un telefon sau un email, zilele astea, să îl întreb cum e cu Antifa aia din Portland, aia care, în numele luptei contra rasismului, pe baricada oamenilor de culoare, au pus benzină pe o Bilbie și un steag american și le-au dat foc. S-au mai văzut steaguri americane arzând. În Los Angeles sau New York în anii 70. În America Latină sau în Iran. Nu e mare noutate. Aia e, simbolisme politice. Dar cu Biblia ce ai? Ce este rasist în Cartea Sfântă? Am înțeles de la faimosul Shaun King, lider al mișcării BLM și de la nefericitul Episcop de Canterbury că Iisus Cristos nu era alb (fiind evreu, este destul de clar că nu putea fi decât negru sau gri, nu?). Dar… să arzi Biblia în public ca semn de protest împotrivarasismului?

Văzând imaginile de zilele trecute, am fost șocat. Nu mă puteam gândi decât la o anumită parohie cu oameni de culoare care, acum mulți ani, om cu om, ne-a îmbrățișat, urându-ne bun venit. De fapt, ce oi fi atât de șocat? Au și americanii dreptul la comuniștii lor fără de Dumnezeu. Atâta timp cât își văd doar de spart magazine și de păruieli cu poliția, n-au decât să își exprime dreptul la libera expresie.

Text publicat în premieră pe siteul stiri.tvr.ro și reprodus aici cu acordul autorului. 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Lăzescu. Diabolizarea lui Donald Trump
Previous article Virgil Iordache. Rolul eticii cercetării în producția cunoașterii științifice
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze
February 25th, 2021

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.
February 17th, 2021

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție
February 17th, 2021

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.