• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Hakima Aït El Cadi, socioloagă și musulmancă, povestește cum filosofia și școala au salvat-o
Hakima Aït El Cadi, socioloagă și musulmancă, povestește cum filosofia și școala au salvat-o
Home
Societate

Hakima Aït El Cadi, socioloagă și musulmancă, povestește cum filosofia și școala au salvat-o

November 14th, 2020 Ioana Jinga Ioana Jinga Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Isabelle Girard pentru Madame Figaro

Socioloagă, antropoloagă a adolescenței și specialistă în protecția copilului, Hakima Aït El Cadi evocă șocul provocat de asasinatul lui Samuel Paty și povestește cum școala și filosofia au învățat-o să gândească liber. 

Madame Figaro: Ce părere aveți despre tragedia cazului Samuel Paty?

Hakima Aït El Cadi: Situația tragică prin care trec Franța și sistemul de învățământ republican nu poate fi descrisă în cuvinte. Hidra islamistă nu încetează să ne sfideze valorile. Soțul și fiul meu lucrează în domeniul educației. Suntem bulversați. În timpul adunării de la Avignon la care am participat duminică, 18 octombrie, puteai discerne din mulțime voci, șoapte și priviri care căutau să se alieze împotriva noastră: „Unde sunt musulmanii?”, păreau că ne întreabă. Noi purtam doliu și nu spuneam nimic. Dar în interior și noi ne întrebam la rândul nostru: „Despre ce musulmani vorbiți?”

În ziua de azi, nouă, francezilor de credință musulmană, ne este foarte greu să vorbim. Oare ar trebui să păstrăm tăcerea, pentru a menține incluziunea laică pe care am obținut-o în urma unui proces îndelungat? Sau ar trebui să convingem generațiile tinere că îți poți practica credința urmând dogmele fundamentale ale islamului – care implică fraternitatea, solidaritatea și ajutorul reciproc – și în societatea secularizată?

Filosofia vă ajută în ziua de azi să combateți această stare proastă a lucrurilor?

Aproape mai mult ca niciodată. Emanciparea intelectuală pe care mi-a oferit-o studiul filosofiei, mai întâi în anii terminali de liceu și a apoi la Universitatea din Strasbourg, m-a eliberat spiritual de sintagma „sunt musulmancă”, și m-a ajutat să o înlocuiesc cu sintagma „sunt republicană”, fără să mă simt vinovată că am greșit față de credința mea și astfel să fiu liberă să o practic fără să port hijabul. Ea mi-a permis să cresc spiritual și să ajung la o deschidere față de universul din jurul meu care, contrar celor spuse de predicatori, m-a înrădăcinat mai mult ca niciodată în credința mea și în practicarea riturilor care stau la baza islamului, ajutându-mă să descopăr anumite înțelepciuni sufletești și spirituale.

Gândirea filosofică m-a ajutat să îmi dau seama de necesitatea unei secularizări, lucru pe care toți practicanții care trăiesc interiorul unei comunități cu un conținut cultural diversificat ar trebui să îl înțeleagă, pentru a putea crea legături cu țara în care trăiesc și pentru a respecta lucrurile ce garantează echilibrul societății noastre.

Când ați descoperit filosofia?

În 1993, la 17 ani, când am intrat în ultimul an de liceu. Familia tocmai mă căsătorise cu un tânăr student de la Strasbourg, pe care l-am ales dintre mai mulți pretendenți pentru că locuia în celălalt capăt al Franței. Mi s-a permis să merg la el de îndată ce am obținut diploma de Bacalaureat. Voiam să plec departe de Nantes. În acel an, trei dintre verișoarele mele au fugit și de aceea, am fost ferecată în strânsoarea islamului conservator. O grupare de Frați musulmani s-a instalat în orașul meu. La scurt timp, prin intermediul unui văr a cărui soră își abadonase familia pentru un non-musulman, am fost recrutată, după ce fusesem amenințată în prealabil.

Din fericire, în mijlocul acestei prioade întunecate, a existat școala de stat, o gură de aer între predicile de la moschee și ce mă aștepta acasă, ca tânără proaspăt căsătorită. Școala m-a ajutat în mod miraculos să evit un infern care m-ar fi făcut să înnebunesc. Odinioară, intram în clasă simțindu-mă foarte vinovată, pentru că eram conștientă că trebuie să fiu foarte atentă la credința mea când auzeam vorbindu-se despre Socrate, Nietzsche, Rousseau, Decartes, Levinas, Epicure sau Spinoza. Repetam neîncetat rugăciuni și mantre, cerându-mi iertare pentru acest păcat, despre care unii îmi spuneau că la Judecata de Apoi se pedepsește prin turnarea uleiului fiert în urechi, pentru că am ascultat de atei, de kouffari.

„Datorită rațiunii filosofiei am început să înțeleg ce femeie aș putea deveni.”

Apoi, am primit un semn extraordinar care m-a asigurat că mergeam pe calea cea bună: când profesoara mea de filosofie, Doamna Lévêque, s-a îmbolnăvit, a fost suplinită de un profesor care se numea Domnul Abraham. Amândoi purtau nume din Coran deci făceau parte din familii de credincioși. Conștientizarea acestui lucru a fost pentru mine o șansă incredibilă, pentru că m-a ajutat să îmi depășesc chinul interior și m-a determinat să le calc pe urme. Vă dați seama în ce stadiu eram?

Apoi, datorită circularei Bayrou cu privire la laicitate, hijabul a fost interzis în incinta școlii. Astfel încât, atunci când mi-l dădeam jos, înainte de a intra în curtea școlii, simțeam că devin o altă persoană. Am început să am îndrăzneala de a pune întrebări, de a mă impune, de a contrazice alți oameni și de a râde. Pe scurt, am regăsit ceva ce făcea parte din natura mea. Pe de altă parte, când soneria anunța finalul cursurilor, simțeam cum sufletul mi se face cât un purice, pentru că știam că drumul de întoarcere spre casă mă transforma într-o persoană atât de diferită de femeia în care aspiram să mă transform. Până atunci, crescusem în obscuritatea islamului radical. De-a lungul anilor, am stagnat fără să conștientizez acest lucru cu adevărat, pentru că eram adolescentă. Ca tineri, eram puși să ne autodefinim într-un mod coercitiv, nu prin apartenența la națiunea franceză sau la republică, ci la religia islamică și la comunitatea formată în jurul ei, la umma. Această logică identitară separatistă nu a funcționat pentru mine.

Spuneți că filosofia v-a salvat. De ce?

Datorită raționamentului filosofic, care ne invită pe toți să conștientizăm faptul că dispunem de un liber arbitru și ne îndeamnă să observăm posibilitățile din jurul nostru și să fim în pace cu noi înșine, am început să înțeleg nu cine eram, ci ce fel de om aș putea deveni. Atunci am înțeles de ce atât de mulți predicatori văd filosofia – o disciplină care te învață să te îndoiești – ca pe o otravă pentru credință și de ce încercau să ne îndepărteze de ea. Dezvoltasem un oarecare sentiment de clemență față de mine însămi, în raport cu limitările care erau impuse individualității mele cât timp eram într-o societate secularizată (cum ar fi limitarea purtării hijabul doar în timpul practicilor culturale și în spațiul privat). Astfel, principiul esențial al țării și al coeziunii, care trebuie să guverneze relațiile sociale în spațiile publice, a început să aibă întâietate.

În interiorul femeii care nu își ascunde părul, își face manichiura sau practică înotul, se ascunde un suflet însetat de spiritualitate, care observă fundamentele unui islam luminat. Dacă islamiștii consideră că în spatele emancipării corporalității nu există un suflet plin de credință în Dumnezeu, este de datoria noastră, a femeilor practicante, să demonstrăm contrariul și să le educăm pe fiicele noastre să privească acest lucru ca pe ceva firesc. Întâlnirea cu filosofia face posibilă aderarea la această cale, iar secularismul garantează libertatea de exprimare în spațiul comun. În mod miraculos, școala de stat m-a îndrumat pe această cale. Acesta este motivul pentru care este esențial să se predea filosofie în toate unitățile de învățământ care, spre deosebire de cursurile generale și tehnologice, nu beneficiază de ea. Așadar, voi lupta pentru construirea unor ateliere de tip Phil ’So Free! în cartierele muncitorești, pentru a reuși să creez un mediu propice pentru iluminare și reconciliere.

 

Articol original: Hakima Aït El Cadi, sociologue, musulmane, raconte comment la philo et l’école l’ont sauvée

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Herbert Marcuse: filosoful din spatele ideologiei Antifa
Previous article Cum și-a salvat Jordan Peterson viața folosind propriul „Antidot la haosul din jurul nostru”
Ioana Jinga

Ioana Jinga

Ioana Macrina Jinga (n.2002) este elevă în an terminal la Liceul Teoretic „William Shakespeare”, Timișoara. A lucrat la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara. A participat la seminarul internațional John Galt School - Why Objectivism?, organizat de Students for Liberty, România. În prezent este consultant media pentru mai multe persoane publice din România. Interese: Limbi străine, Limbi clasice, Filozofie, Teologie, Muzică, Istorie și Psihologie.

Related Posts

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?
March 8th, 2021

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept
March 6th, 2021

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează
March 2nd, 2021

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Feodor Dostoievski: filosof al libertății Cultură

Feodor Dostoievski: filosof al libertății

Mar 8th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.