• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
„El burlador de Sevilla”, de Tirso de Molina
„El burlador de Sevilla”, de Tirso de Molina
Home
Cultura

„El burlador de Sevilla”, de Tirso de Molina

November 6th, 2020 Iarina Albu Iarina Albu Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

El Burador, tradus în română Seducătorul din Sevilia și Musafirul de Piatră, ia naștere în perioada zbuciumată a Contrareformei, mișcarea-reacție a Bisericii Romano-Catolice în fața numărului în creștere de credincioși care migrau spre protestantism. Această perioadă este marcată și de un puternic scepticism privind ideile promovate de Renaștere, astfel că printre temele literare predominante, reflectând epoca tulbure, se numără neîncrederea în eficiența legilor politice, sociale și religioase; un pesimism legat de condiția umană; problema libertății și a damnării.

Tirso de Molina (1579-1648) a fost un călugăr romano-catolic și un dramaturg baroc spaniol. Este cunoscut mai ales pentru piesa pe care o discutăm în aceste rânduri, piesă în care apare pentru prima dată în formă scrisă prototipul personajului Don Juan. Se face remarcat și pentru abundența de personaje feminine și aducerea în discuție a unor subiecte de natură sexuală, considerate, la vremea sa, tabuu. Ideea personajului devenit celebru nu este originală lui Molina, el s-a inspirat din basmul spaniol Invitația dublă, însă este prima dată când o variantă a acestui basm este și scrisă. De asemenea, există o diferență notabilă între basmul spaniol și Seducătorul din Sevilia care subliniază crezul teologic al călugărului catolic: în basm, atunci când Don Juan cere îndurare de la divinitate sau arată remușcare, este iertat, pe când în piesă personajului i se spune că este prea târziu atunci când cere să se confeseze unui duhovnic. Astfel, ne este sugerat că Don Juan trebuie să își ispășească integral păcatele, fără drept de apel.

Ceremonialul punitiv al lui Don Juan se învârte în jurul motivului cinei. El a înșelat mai multe femei, spunând că se va căsători cu ele, iar după ce a obținut ce și-a dorit, le-a abandonat. Din acest motiv este alungat din Sevilla, însă se întoarce pe ascuns și vede o statuie închinată Generalului, tatăl unei fete căreia i-a întinat onoarea și pe care l-a omorât în duel. Oferindu-i acest statut tatălui, Molina conferă piesei o logică morală internă. Pe piatra lui de mormânt scrie că Dumnezeu îl va răzbuna. Don Juan, un egoist prin excelență, ia asta ca pe o ofensă personală și, în batjocură, invită statuia Don Gonzalo la cină. Spre surprinderea lui atent mascată (căci credința în spirite este o frivolitate permisă doar claselor de jos), aceasta îl onorează cu prezența și îi și întoarce invitația, pe care Don Juan o acceptă dintr-o loialitate stupidă față de propria reputație. Dar care este însemnătatea acestei cine? În credința păgână din spațiul spaniol și sud-american, mulțumirea spiritelor și asigurarea bunăstării în lumea de dincolo se face prin mâncare (un exemplu este sărbătoarea spaniolă Día de los Muertos). Un alt detaliu interesant este alegerea trimisului divin care să îl pedepsească pe seducător pentru încălcarea nenumăratelor legi morale și religioase. Într-o discuție cu Catalion, acesta îi spune că ar merita să fie omorât pentru fapta mârșavă de a fi sedus o pescăriță care l-a salvat de la moarte. Don Juan îl aprobă, iar apoi adaugă aparté că ar trebui să fie omorât, însă nu de un om viu. Dorința îi este așadar împlinită prin apariția statuii.

În piesă domină două teme mari, sugerate de titlu: tema seducătorului și tema cinei. Există însă și o a treia temă: „ton lango me lo fiais” („Ziua Apocalipsei e încă departe”), folosită de douăsprezece ori în piesă cu diferite conotații. Prima instanță în care apare e replica lui Catalion, care prin el invocă retribuția divină, amenințându-l pe Don Juan cu consecințele acțiunilor sale, pe care nu le poate păsui la nesfârșit. Se observă o oarecare simetrie incipit-final, ultima dată laitmotivul fiind folosit ca o armă împotriva lui Don Juan, sugerând că fuga de consecințe s-a sfârșit. În rest, chiar protagonistul folosește această replică pentru a-și justifica comportamentul, „nu mă pocăiesc acum, căci mai e destul timp la bătrânețe”. Ce este interesant la acest personaj este că, contrar opiniei populare, el nu este ateu. Observăm credința lui în Dumnezeu nu doar în scena cinei alături de Musafirul de Piatră, când pocăința sa ar putea fi considerată un gest de lașitate în fața necunoscutului ce va urma, ci și prin faptul că el nu neagă consecințele acțiunilor sale, doar crede că le poate evita la nesfârșit.

Deși este mârșav și abuzează de instituția fundamentală a societății acelor vremuri – onoarea –, Don Juan își asumă acțiunile pe care le face. El trăiește într-o societate a formelor fără fond. Toți cei din jurul lui îl condamnă pentru practicarea în văzul tuturor a lucrurilor pe care și ei le săvârșesc, numai că într-ascuns. Însă această calitate nu compensează pentru mulțumea de încălcări ale convențiilor social-religioase, așa că Tirso de Molina face din pedepsirea lui (exponent al tineretului închipuit de Renaștere, după autor) un exemplu pentru toți cei ce se gândesc să îi calce pe urme.

 

BIBLIOGRAFIE

Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla și Musafirul de Piatră, București, Editura Univers, 1973.

Ian Watt, Myths Of Modern Individualism: Faust, Don Quixote, Don Juan, Robinson Crusoe, New York, Cambridge University Press, 1996.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Savian Boroancă: Relansare economică. Școli de gândire, probleme și soluții
Previous article D. P. Aligica: MARGINALIA, O NOUA ETAPA
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.