• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
În căutarea rasismului
În căutarea rasismului
Home
Cultura

În căutarea rasismului

November 8th, 2020 Ioana Jinga Ioana Jinga Cultura, Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Bobby Jindal pentru The National Review

Conservatorii trebuie să vadă retorica radicală a rasei ca ceea ce este de fapt: un mod prin care liberalii  pun mâna pe putere.

Liberalii au extins definiția rasismului, pentru a-și reduce la tăcere oponenții politici și motiva expansiunea de putere. Chiar dacă America are tendința de a reveni constant la aceleași povești apologetice față de celebrități și politicieni –  în special de la cei care sunt implicați în scandaluri sexuale sau financiare – rasismul rămâne unul dintre păcatele politice de moarte. Mulți politicieni cunoscuți răspund acuzațiilor și se apără viguros, anticipând proporțiile condamnării rezultate din acest proces. Astfel, pentru ca să se apere, liberalii au găsit o armă puternică, și anume teoria critică a rasei. Cu ajutorul ei, aceștia pot vedea problemele societății prin lentile care prezintă totul din punct de vedere rasial, ajungând până la rasismul structural.

Începând cu diversa teoria a impactului [ n.t. disparate impact theory]– care poate identifica rasismul chiar și în lipsa intenționalității acestuia – liberalii au extins semnificația rasismului, pentru a include microagresiunile individuale, pe care și ei le comit în mod inconștient, din cauza prejudecăților implicite. În loc să elimine în primul rând efectele prejudecăților, mult mai dăutătoare și mai reale, susținătorii acestei acțiuni încep prin a pretinde că majoritatea americanilor sunt dovada vie a prejudecăților inerente. Mutând centrul de interes de la acțiunile groaznice ale indivizilor rasiști la o scară mai mare, liberalii dau vina pe întreaga societate de americani neinformați asupra acestui fapt. Definiția rasismului a fost schimbată și pentru ca să includă comportamente care erau lăudate până recent (cum ar fi de exemplu, recompense pentru efort într-o meritocrație), permițându-le liberalilor să își țină oponenții politici cu capul plecat și constant în defensivă și, de asemenea, justificându-le tot mai mult cererile nepotrivite pentru despăgubiri, cursuri obligatorii pentru corporații și coduri represive de limbaj.

Muzeul Național Smithsonian de Istorie și Cultură Africano-Americană a creat o pagină online, care discută modul în care America a normalizat rasa albă, în interiorul căreia minoritățile sunt văzute ca inferioare și oamenii albi se bucură de privilegii. Ca răspuns la controversele care au rezultat din aceste discuții, Muzeul Smithsonian a eliminat secțiunea care prezenta caracteristicile definitorii ale culturii și rasei albe. Printre aceste caracteristici definitorii erau incluse și individualismul, încrederea în sine, familia nucleară, metoda științifică, amânarea gratificării, regulile majorității și expresii cum ar fi: „copii ar trebui să fie independenți”, „munca este cheia succesului” „progresul este întotdeauna cel mai bun”.

Cei de la Laboratoarele Naționale Sandia și-au trimis toți lucrătorii executivi, care erau bărbați albi, într-o stațiune luxoasă și i-au obligat să urmeze un program de cursuri finanțat de contribuabili, pentru a înveța cum să se lupte cu privilegiul de a fi albi, bărbați și heterosexuali. Participanții au învățat că atitudinile de tip „pot să fac asta!”,  „muncește și vei reuși” sau „ țintește succesul” fac parte din „însușirile devastatoare a bărbaților albi”. Bietele familii de albi, pradă sărăciei de generații întregi, ar putea să  întrebe de ce privilegiu se bucură ei, comparativ cu academicienii liberali bogați și consultanții în diversitate. Acest tip de test de laborator, impus de corporații creează armele nucleare ale națiunii; iar pe o scară a priorităților politice, oricine ar pune pe ultimul loc acest non-sens de corectitudine politică. Cu toate acestea, din fericire, Președintele Donald Trump a semnat recent un ordin executiv  care punea capăt oricărei forme de finanțare pentru cursuri de teorie critică a rasei.

Imaginați-vă pedeapsa pe care ar trebui să o primească orice suprematist alb care consideră că munca asiduă, metoda științifică și încrederea în sine sunt atribute inerente ale albilor. În timp ce protestatarii liberali albi și bogați condamnă teoretic gratificarea amânată și familia nucleară, practic, tot ei își învață copii aceleași valori. Acesta este un alt exemplu pentru ipocrizia liberală, care îi rănește exact pe aceași oameni pe care pretinde că îi ajută. Liberalii au luptat în anii ‘60 și ’70 împotriva structurii familiei tradiționale, ca mai apoi, începând cu anii ’80, liberalii cu educație universitară să îmbrățișeze familia stabilă și parenting-ul intensiv, rata divorțurilor scăzând considerabil. Familiile cu venitul și nivelul de educație mai scăzut au fost cele care au fost cele mai afectate de atacul liberalilor asupra căsătoriei. Liberalii din ziua de azi cer mai puțină implicare din parte poliției, fiind încrezători că cei din jurul lor nu vor fi afectați de rata crescută a crimelor.

Expresia Black Lives Matter este folosită atât ca și ca un slogan radical, cât și ca un brand anodin al corporațiilor. Problema este, desigur, că puțini văd această mișcare ca evidențiând nevoia adevărată de a face ceva în legătură cu sănătatea precară, încarcerarea, educația, venitul și avuția afro-americanilor. Totuși, doar câțiva oameni iau în serios faptul că doi din cei trei organizatori ai mișcării BLM sunt „Marxiști antrenați” și că principiile de căpătâi declarate public de BLM includ: stricarea „structurii prestabilte a familiei nucleare occidentale”, ocrotirea „rețelei queer”, dezmembrarea „privilegiul cisgen” și încurajarea „populației negre, trans”. Mișcarea se autodescrie ca decentralizată, cerând desființarea poliției din D.C., oprirea construcțiilor închisorilor noi, decriminalizarea muncii sexuale și interzicerea cauțiunii în numerar. Punctul comun în toate acestea este credința în existența rasismului sistemic care delegitimează societatea americană și care cere schimbări structurale.

Conservatorii trebuie să vadă retorica radicală a rasei ca ceea ce este de fapt: un mod prin care liberalii  pun mâna pe putere.

După ce a urmărit cum de-a lungul țării protestatari din mișcarea BLM vandalizează statuile, primarul D.C., Muriel Bowser a format un comitet pentru a reexamina numele școlilor locale, ale statuilor și parcurilor. Mai târziu, consiliul a recomandat înlăturarea lui Franklin, Jefferson și a altor fondatori din capitală. În loc să judece fiecare personalitate în contextul său, ori după realizările sale, liberalii insistă să se ia după cele mai groaznice acte pe care aceste personalități le-au săvârșit și care nu sunt în conformitate cu standardele mereu schimbătoare ale noilor liberali din statul american. Franklin a fost cunoscut pentru multe lucruri, inclusiv pentru faptul că a fost un lider aboliționist. Așadar, condamnarea acestuia ar însemna negarea posibilității de creștere morală. Însă liberalii insistă să vadă partea negativă din America, justificându-și eforturile de a distruge și de a înlocui societatea, în loc să încerce să o îmbunătățească.

Proiectul 1619, dezvoltat de New York Times Magazine, centrează istoria Americană și fondarea ei pe momentul în care primii sclavi americani au ajuns în Virginia,  în contrast cu semnarea Declarației de Independență din 1776. Proiectul declară faptul că sclavia și capitalismul american sunt inerente și întrepătrunse și transformă Revoluția Americană într-un eveniment care avea ca scop „protejarea instituțiilor de sclavie”. Istorici cunoscuți au scos în evidență mai multe erori factuale, dar acuratețea nu „intră în discuție”pentru mulți promotori ai proiectului. Stânga radicală refuză să vadă în America reprezentanta unei națiuni imperfecte, care încearcă să ajungă la idealurile ei fondatoare și să ofere „egalitate pentru toți”. Contrar liderilor drepturilor civile de pe vremuri, care au văzut abolirea sclaviei și instituirea legilor bazate pe drepturile civile ca dovezi ale progresului, apelând la conștiința națională a țării ca să trăiască pe măsura promisiunilor Americii, liberalii de azi văd doar că America este fondată, în mod irecuperabil, pe sclavie și rasism. Liberalii de ieri se luptau împotriva ipocriziei; cei de azi se luptă împotriva lor însiși. Scopul lor nu este să lupte doar pentru incluziunea în paradigmele existente, ci și să le niveleze și să restructureze întraga economie, sistemul legislativ și politica.

Conservatorii trebuie să vadă retorica radicală a rasei ca ceea ce este de fapt: un mod prin care liberalii  pun mâna pe putere – mod care le îngăduie să decreteze altfel politici nepopulare și să ceară contracte pentru cursuri de diversitate. Ei trebuie să condamne rasismul real care persistă în Statele Unite. Conservatorii ar trebui să continue să îi provoace pe liberali să lucreze de-a lungul linilor de partid, pe politici care, de fapt, ar crea un beneficiu americanilor dezavantajați de orice rasă.

 

Articol original: Looking for Racism

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ciprian Apetrei. Pandemia reușește în Franța ce n-au izbutit sindicaliștii din învățământ în mai bine de trei decenii: clase cu un număr normal de elevi
Previous article Responsabilitatea socială a corporațiilor. Un dialog
Ioana Jinga

Ioana Jinga

Ioana Macrina Jinga (n.2002) este elevă în an terminal la Liceul Teoretic „William Shakespeare”, Timișoara. A lucrat la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara. A participat la seminarul internațional John Galt School - Why Objectivism?, organizat de Students for Liberty, România. În prezent este consultant media pentru mai multe persoane publice din România. Interese: Limbi străine, Limbi clasice, Filozofie, Teologie, Muzică, Istorie și Psihologie.

Related Posts

Virgil Iordache. Un model complet de universitate
March 8th, 2021

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Noua lege a blasfemiei din Scoția
March 7th, 2021

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”
March 6th, 2021

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.